Dacă în Europa în criză veştile bune despre mari proiecte de infrastructură, necesare creşterii competitivităţii economiilor, sunt rare chiar şi în ţările dezvoltate, Turcia se laudă de ieri cu primul tunel intercontinental subacvatic din lume, un proiect titanic de 3,4 miliarde de euro cu rădăcinile în timpul Imperiului Otoman care leagă Europa de Asia pe sub strâmtoarea Bosfor. Iar guvernul turc are planuri şi mai ambiţioase, precum un canal gigantic paralel cu strâmtoarea.
Tunelul descris ca fiind „proiectul secolului“ de către guvernul turc are 13,6 kilometri în lungime, din care 1,4 kilometri de întind pe sub Bosfor, strâmtoarea care leagă Marea Neagră de Marea Marmara şi separă Europa de Asia. El va servi metroului din Istanbul. Despre partea subacvatică, oficialii guvernamentali spun că este tunelul aflat la cea mai mare adâncime din lume, la 60 de metri sub nivelul mării, scrie AFP.
Tunelul străbate o zonă cu puternică activitate seismică, dar oficialii au asigurat că poate rezista unui cutremur de magnitudinea 9, unul devastator. Ministrul transporturilor Binali Yildirim a descris tunelul ca fiind „cel mai sigur loc din Istanbul“. Secţiunea submarină a fost construită prin scufundarea unor segmete din beton într-un şanţ excavat la adâncimea de 60 de metri. Segmentele au fost ulterior îngropate.
Principalul finanţator este Banca Internaţională pentru Cooperare a Japoniei, cu o contribuţie de 735 milioane euro. Construcţia face parte dintr-un proiect mai mare denumit „Marmaray“ care include modernizarea actualelor linii de tren subteran pentru crearea unei linii de 76 de kilometri care să facă legătura între Asia şi Europa.
Linia Marmaray ar trebui să aibă 37 de staţii. Secţiunea inaugurată ieri are doar trei staţii, notează The Independent.
Într-un final, sistemul feroviar „va lega Londra de Beijing făcând conexiuni globale cândva de neimaginat“, spune Mustafa Kara, primarul sectorului Uskudar din Istanbul, unde se află una din intrările tunelului.â
O ambiţie „imperială“
Inaugurarea a coincis cu celebarea a 90 de ani de la fondarea Turciei moderne.
„Marcăm astfel a 90-a aniversare a republicii şi realizarea visului de un secol şi jumătate despre un mare tunel feroviar în Istanbul“, a afirmat ministrul transporturilor Yildirim.
Ideea unui tunel pe sub Bosfor a fost vehiculată pentru prima dată de sultanul Abdoul Medjid în 1860, dar tehnologia din acea vreme nu permitea punerea ei în practică.
Dorinţa de a construi un tunel submarin a căpătat putere în anii 1980, iar studiile au arătat că un astfel de proiect este realizabil şi eficient din punct de vedere economic.
Premierul Recep Tayyip Erdogan, fost primar al Istanbulului, a reînviat planul în 2004 ca parte a unei strategii mai largi de megaconstrucţii de infrastructură care include un tunel rutier separat pe sub strâmtoare, un al treilea aeroport, care va fi unul dintre cele mai mari din lume, al treilea pod peste Bosfor şi un canal masiv paralel cu drumul maritim internaţional, toate pentru a impulsiona dezvoltarea oraşului cu 16 milioane de locuitori.
Prin tunelul de metrou pe sub Bosfor ar trebui să treacă 1,5 milioane de pasageri pe zi, ceea ce ar decongestiona traficul de pe cele două poduri care leagă cele două părţi ale Istanbulului.
Lucrările la tunel au început în 2005, iar planul iniţial prevedea finalizarea lor în patru ani, însă construcţiile au fost întârziate de descoperiri arheologice majore, printre care 30 de nave bizantine ce reprezintă cea mai mare flotă medievală din lume şi artefacte vechi de 8.500 de ani, privite cu ochi răi de Erdogan.
„La început au spus că sunt probleme arheologice, apoi că au găsit vase de lut, apoi asta, apoi aia. Sunt aceste lucruri mai importante decât oamenii?“, a spus premierul la vremea descoperirilor. Mulţi cred însă că întârzierile ar fi putut fi evitate dacă arheologii ar fi fost consultaţi mai devreme.
Criticii spun că Erdogan împinge realizarea proiectelor sale fără a avea sprijinul populaţiei. Aceste îngrijorări au alimentat puternicele proteste de stradă din iunie, care au pornit din Istanbul şi au acaparat oraşele importante.
De ce este Turcia importantă pentru Europa
Făcând legătura între Occident şi Orient, Turcia este o rută terestră crucială pentru transportul energiei asiatice către Europa care ocoleşte Rusia.
De asemenea, Turcia are cea mai mare armată dintre cele ale ţărilor membre ale NATO, după cea a Statelor Unite.
În plus, cu 75 de milioane de locuitori, Turcia are o populaţie mai mare decât a oricărui stat din UE şi reprezintă astfel o piaţă de export care ar putea oferi printre cele mai mari oportunităţi pentru companiile europene.
În acest context, UE va lansa luna viitoare o nouă rundă de discuţii de aderare cu autorităţile de la Ankara după trei ani de îngheţ cauzat de împotrivirea Germaniei, care critică modul violent în care guvernul calmează opoziţia, scrie agenţia Thomson Reuters.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.10.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
