Turbulenţele cauzate de problemele Italiei riscă să împingăcriza datoriilor în Europa de Est pe un "teritoriu necunoscut",prin culoarele bancare şi comerciale, avertizează Banca Europeanăpentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, citată de Bloomberg.
Acţiunile băncilor italiene UniCredit şi Intesa Sanpaolo, doidintre cei mai mari creditori din Europa de Est, ambele prezenteşi în România, au scăzut puternic din cauza unor dispute înguvernul de la Roma care ameninţau să întârzie aplicarea unormăsuri de reducere a deficitului bugetar într-una dintre cele maiîndatorate ţări europene. În Spania, ministrul finanţelor aavertizat că statul ar putea fi nevoit să reducă şi mai multcheltuielile pentru a se feri de contaminare.
În România, băncile străine controlează peste 70% din piaţă. "Neaflăm pe un teritoriu necunoscut", a afirmat Erik Berglof,economist-şef al BERD.
A ajutat Estul în 2008
Instituţia a jucat un rol important în ameliorarea crizeifinanciare din Europa de Est în 2008 când a convins băncileoccidentale, care controlează 76% din piaţa bancară din regiune,să-şi menţină expunerile şi să nu îşi retragă banii din acesteţări.
Extinderea crizei datoriilor în Italia, a patra economie camărime a Europei, ar creşte riscul ca băncile care se confruntă cupierderi pe piaţa de origine să limiteze creditarea către Europade Est, frânând revenirea economică în regiune, considerăBerglof.
Criza datoriilor a intrat într-o nouă fază, iar responsabiliipolitici trebuie să găsească o soluţie "clară" pentru a stopaefectul de contaminare care ameninţă moneda euro, a declarat decurând şi viitorul preşedinte al Băncii Centrale Europene MarioDraghi.
Irlanda s-a alăturat pe 12 iulie Portugaliei şi Greciei dreptcea de-a treia ţară din zona euro care şi-a văzut ratingul decredit redus sub categoriile recomandate pentru investiţii decătre agenţiile de evaluare financiară. Cele trei state au cerutsprijin de la UE şi FMI pentru a supravieţui financiar.
Au vrut să izoleze Spania şi Italia
"Tot efortul de a găsi o soluţie crizei s-a concentrat peconstruirea unui sistem de protecţie între cele trei state şiSpania şi Italia. Acum este pusă sub semnul îndoielii capacitateazidului de a rezista presiunilor", a spus Berglof.
Europa de Sud-Est prezintă cele mai mari riscuri, având învedere apropierea de Grecia, dar o intensificare a crizei ar lovimai mult băncile vestice, cu implicaţii pentru numeroase naţiuni,a completat economistul.
Unităţile bancare greceşti din Balcani, inclusiv din România şiBulgaria, au primit împrumuturi de 630 milioane de euro de la BERDîn octombrie. Aproape 12% din băncile României şi o treime dincele ale Bulgariei sunt controlate de instituţii de creditgreceşti. Creditorii eleni deţin 15-25% din băncile din Macedonia,Serbia şi Albania.
Principalul pericol este ca băncile vestice, care şi-au majoratîn acest an creditarea către afaceri şi populaţie, să limitezefinanţarea, frânând revenirea, a spus Berglof.
Marile bănci din vestul Europei s-au angajat să rămână în Europade Est în timpul crizei financiare, dar în ultimii doi ani şi-auredus creditarea cu 15%, potrivit datelor FMI. Ultimul grad decontaminare va fi atins atunci când băncile occidentale vor aveaprobleme în sprijinirea unităţilor din Est, a subliniatBerglof.
Domină sistemul bancar din România
Băncile străine au o prezenţă puternică în România, având învedere că ocupă primele poziţii în topul după valoarea activelor depe piaţa locală.
Astfel, prima poziţie este ocupată de BCR (active cu o ponderede aproape 20% în totalul din sistemul bancar românesc), controlatăde grupul austriac Erste, iar locurile doi şi trei revin BRD(aproape 14%), controlată de Société Générale din Franţa, şiRaiffeisen (6,36%), deţinută de Raiffeisen InternationalAustria.
Pe locul cinci stă Banca Trasilvania (6,3%), care are printreacţionari BERD şi Bank of Cyprus. Pe următoarele poziţii urmeazăAlpha Bank (6,2% - deţinută de Alpha Grecia), UniCredit (6% - cuacţionar majoritar UniCredit Bank Austria), Volksbank (5,8% -Volksbank International Austria), Bancpost (3,9% - EFG EurobankGrecia) şi ING (ING Olanda).
Grecia rămâne îngropată în datorii şi în 2020
Grecia va rămâne supraîndatorată cel puţin un deceniu, în 2020,Fondul Monetar Internaţional estimând că datoria publică a ţării vareprezenta circa 130% din PIB. Astfel, singura opţiune a guvernuluide la Atena pare a fi o restructurare prin care să fie ştearsă oparte a acesteia. Deşi până acum o lună acest scenariu eraconsiderat imposibil, în prezent ideea prinde rădăcini printrepoliticienii europeni, deşi Banca Centrală Europeană, care deţineobligaţiuni greceşti în valoare de zeci de miliarde de euro pe carea fost nevoită să le cumpere de pe piaţă, se opune vehement. Orestructurare ar aduce pierderi importante şi sectorului bancareuropean, care are o expunere totală faţă de Grecia de 136 mld.dolari. (Alexandru Matei)
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
