La doi ani si jumatate dupa ce Parmalat s-a prabusit in urma unuia dintre cele mai mari scandaluri de ordin contabil din istoria sectorului corporatist, un judecator a inceput audieri preliminare pentru a decide judecarea sub acuzatia de frauda a unui numar de 64 de persoane.
Acuzatii de frauda ar putea fi lansate impotriva unor manageri si consultanti care au contribuit la transformarea companiei din sectorul produselor lactate intr-una dintre cele mai mari companii din Italia, cu activitati in diverse sectoare, inainte de descoperirea datoriilor ascunse ale companiei, in valoare de 14 miliarde de euro, relateaza International Herald Tribune.
Printre cei acuzati se numara fondatorul si fostul director executiv al companiei Parmalat, Calisto Tanzi, unii membri ai familiei acestuia, cat si fostul director financiar al Parmalat, Fausto Tonna.
Procurorii analizeaza in acelasi timp rolul pe care bancile l-ar fi putut juca in colapsul Parmalat, companie ce a devenit cunoscuta drept "Enron al Europei".
Audierea deschisa luni in Parma, oras in care-si are sediul compania, a fost una preliminara, dar avand in vedere numarul mare al acuzatilor, audieri similare sunt programate si pentru zilele urmatoare. Apoi, un judecator din Parma va evalua situatia si va decide daca exista dovezi suficiente pentru a initia un proces impotriva celor 64 de persoane.
In conformitate cu legislatia italiana, acuzatii au dreptul la un proces rapid, care i-ar permite judecatorului sa formuleze un verdict fara a initia un proces complet, ceea ce ar putea prelungi faza preliminara luni intregi.
Odata pusi sub acuzare, cei vinovati ar putea fi condamnati sa isi petreaca pana la 15 ani in inchisoare in cazul in care ar fi gasiti vinovati in legatura cu toate capetele de acuzare, incluzand asociere in scopuri criminale.
In aceeasi zi cu lansarea audierilor, avocati reprezentand zeci de mii de detinatori italieni de actiuni si obligatiuni Parmalat au cerut sa fie inclusi ca reclamanti civili in cadrul procesului.
Audierile au fost mutate de la curtea din Parma intr-o fosta fabrica de zahar, transformata acum intr-un centru de conventii, din afara orasului, pentru a permite celor ce au suferit pierderi in urma scandalului sa asiste. Totusi, numarul celor care au venit a fost foarte mic.
"Dupa parerea mea, consumatorii s-au saturat sa vina la audieri", a declarat Antonio Tanza, unul dintre avocatii grupului pentru drepturile consumatorului Adusbef, care reprezinta aproximativ o treime, adica 40.000 din reclamantii civili.
"Avand in vedere prelungirea la nesfarsit a proceselor, cred ca oamenii si-au pierdut motivatia".
Parmalat s-a prabusit in decembrie 2003, cand s-a descoperit ca un cont bancar pe care compania a declarat ca-l detine, in valoare de aproape 5 miliarde de dolari, nu exista. In numai cateva saptamani, compania lui Tanzi, cu participatii in turism si un club de fotbal important, s-a prabusit, scotand la iveala datorii uriase.
Cei care au suferit pierderi au venit in numar mare in momentul in care s-a incercat prima data formularea unor acuzatii impotriva lui Tanzi si a managerilor Parmalat, in octombrie 2004. De atunci, au fost lansate doua procese in Milano impotriva fostilor directori Parmalat si a unor banci straine.
In cadrul unuia dintre acestea, Tanzi si alti 15 oficiali sunt judecati sub acuzatii de falsificare a datelor contabile, manipulare a pietei si inducere in eroare a autoritatii de reglementare a pietei de capital din Italia.
In celalalt proces, aflat inca in faza preliminara, procurorii cer condamnarea catorva banci straine, sub acuzatii de incalcare a legislatiei din domeniul valorilor mobiliare prin furnizarea de informatii false investitorilor in legatura cu situatia financiara a companiei Parmalat. Bancile au respins orice acuzatie.
Tanzi nu a participat la audierea de luni, unul din avocatii sai, Gianpiero Biancolella, declarand ca acesta nu se simte bine.
Tanzi a recunoscut ca este vinovat pentru colapsul companiei, insa a acuzat unele banci internationale de a-l fi indus in eroare.
Biancolella a spus ca spera ca audierile sa clarifice motivele pentru care "unei companii care avea probleme economice din anii ''90 i s-a permis sa plaseze noi obligatiuni" in valoare de zeci de miliarde de dolari.
catalina.apostoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
