Dobânzile din statele cu economii emergente, precum Turcia, Mexicul sau Africa de Sud, sunt prea scăzute în raport cu rata inflaţiei pentru a pune capăt tendinţei de vânzare de pe aceste pieţe, care traversează cel mai prost început de an din 2009.
În Turcia, costurile de finanţare la un an au ajuns la 3,6%, mai puţin de jumătate faţă de nivelurile medii înregistrate în cei trei ani din perioada premergătoare crizei financiare mondiale din 2008. Banca centrală de la Ankara a dublat recent dobânda de politică monetară pentru a stopa o depreciere puternică a lirei, care a atins în a doua parte a lunii ianuarie un nivel minim istoric faţă de dolar.
Randamentul real (raportat la rata inflaţiei) oferit de Mexic este aproape de zero, în timp ce în Africa de Sud a coborât la 1,4%, faţă de o medie de 2% în ultimii 10 ani.
Băncile centrale din Turcia, India şi Africa de Sud au majorat în ultimele două săptămâni dobânzile, în încercarea de a opri declinul monerelor.
Analiştii Citigroup consideră că randamentele oferite investitorilor de pieţele emergente nu sunt suficient de ridicate pentru a atrage capitalul necesar pentru a finanţa deficitele de cont curent înregistrate de unele dintre aceste state.
Concurenţa pentru atragerea fluxurilor de capital se intensifică odată cu reducerea programului de injecţii de lichiditate al Rezervei Federale a SUA. Fondul Monetar Internaţional a lansat săptămâna trecută un apel la acţiune urgentă, semnalând pericolul din zona pieţelor emergente.
"Atunci când ai dobânzi reale scăzute şi încerci să-ţi finanţezi deficitele de cont curent, de obicei nu vei reuşi. Dacă SUA se reorientează către dobânzi mai ridicate, este foarte dificil să te descurci cu costuri mai scăzute. Africa de Sud şi Turcia nu sunt în siguranţă", comentează pentru Bloomberg un analist Citigroup.
Fondurile mutuale şi de investiţii au retras 6,3 miliarde de dolari din acţiuni de pe pieţele emergente în perioada 23-29 ianuarie, cele mai mari pierderi din august 2011, potrivit băncii britanice Barclays, care citează datele EPFR Global.
Pe ansamblul lunii ianuarie, bursele de pe pieţele emergente au pierdut investiţii de peste 12 miliarde de dolari, sumă apropiată de retragerile totale înregistrate pe tot parcursul anului trecut, de aproximativ 15 miliarde de dolari.
Potrivit datelor Goldman Sachs, randamentele reale pentru finanţare la un an în statele cu economii dezvoltate, reprezentând diferenţa dintre ratele swap şi inflaţie, sunt în medie de aproximativ 1%, jumătate din nivelul înregistrat în perioada 2004-2013.
"Dacă factorii de decizie nu răspund în mod adecvat semnalelor din piaţă, şi foarte puţine pieţe emergente au făcut asta în mod convingător până acum, atunci preţurile activelor vor continua să facă presiuni directe asupra economiei. În situaţii extreme, rezultă o scădere abruptă a fluxurilor de capital", notează analiştii Morgan Stanley într-un raport transmis clienţilor băncii de investiţii la sfârşitul lunii ianuarie.
În ultimii cinci ani, fluxurile de capital către pieţele emergente au fost susţinute de lichiditatea injectată în pieţe de Rezerva Federală a SUA prin programul de relaxare catitativă. Achiziţiile de obligaţiuni de 85 miliarde de dolari pe lună derulate de banca centrală a SUA au asigurat spaţiu de manevră pentru statele emergente, care au redus dobânzile. În unele ţări, precum Turcia şi Mexicul, accesul la finanţare mai ieftină a încurajat consumul, lărgind deficitele comerciale şi generând inflaţie.
Odată cu reducerea injecţiilor de lichiditate derulate de Rezerva Federală, dobânzile mai ridicate caracteristice pieţelor emergente nu acoperă în totalitate riscul investiţiilor în aceste ţări, potrivit Goldman Sachs.
"Pentru multe state cu ecconomii emergente, tranziţia către un ritm sustenabil de creştere economică şi reducerea dezechilibrelor externe necesită o combinaţie de depreciere a monedelor şi creştere a dobânzilor. În cele mai multe ţări, dobânzile reale abia se normalizează de la niveluri foarte scăzute", se arată într-un raport al Goldman Sachs.
Randul sud-african, lira turcească şi realul brazilian vor continua să se deprecieze, iar tendinţa s-ar putea extinde către monede emergente ale unor state unde situaţia economică este mai stabilă, precum pesoul mexican, wonul sud-coreean sau forintul unguresc, avertizează Goldman Sachs.
Forintul unguresc a revenit în urcare în ultimele zile, după ce a atins la mijlocul săptămânii trecute minimul ultimilor doi ani faţă de euro, cursul urcând atunci peste pragul de 314 forinţi pe euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
