În caz că nu ştiaţi, Washington Post clarifică: Grecia nu a fost salvată de la faliment, este "de facto" în faliment controlat

Cotidianul american Washington Post aduce în aduce la zi o discuţie care a mai fost făcută în vară când creditorii privaţi au admis ştergerea "voluntară" a 21% din datoria Greciei: înseamnă ştergerea parţială a datoriilor acestei ţări un faliment de facto?

Da, susţine cotidianul: Grecia a dat faliment, deşi nimeni nu spune asta. Suntem într-un scenariu delirant în care cuvintele simple îşi pierd semnificaţia.

În aceste condiţii, este fundamental să ne întrebăm, susţine Washington Post, dacă acordul la care au ajuns liderii UE reprezintă o soluţie viabilă sau doar o amânare periculoasă a sfârşitului. De ce o astfel de întrebare?

Europa a şters 100 mld. euro din datoria uriaşă a Greciei şi a conceput planul de salvare pentru a încerca să scape Italia, Spania şi Portugalia de o soartă semnănătoare cu a grecilor. Dar, dacă investitorii şi-ar scoare banii din finanţarea acestor state, finanţele europene ar intra în colaps. Grecia ar fi fost salvată de acest faliment prin ştergerea datoriilor, dar, de fapt, avem de-a face cu un faliment controlat. Ştergerea datoriei Greciei de către sectorul privat nu este voluntară, ci forţată.

Diagrama acordului liderilor europeni. Multe săgeţi care se învârt în cerc şi multe semne de întrebare. Există o ieşire din criză? Cum comentaţi?

Europa mai are o problemă imensă, susţine cotidianul american: cercul vicios al austerităţii. Pentru a-şi reduce datoriile uriaşe (datoria zonei euro este de 8.000 mld. euro, iar a întregii Uniuni de 10.000 mld. euro - n.n.), trebuie reduse cheltuielile şi majorate impozitele. Dar acest lucru va reduce creşterea economică şi va creşte deficitele.

S-a decis majorarea ratei minime a capitalului de rang întâi al băncilor, dar acest lucru înseamnă blocarea banilor unor investitori sau reducerea creditării. În ambele cazuri, se iau bani din economie, iar în Europa se prefigurează o criză a creditării similare celei din America anilor 2008 şi 2009.

Pachetul de salvare pentru Europa este uriaş şi de aceea cotidianul american consideră legitimă întrebarea: avem de-a face cu o soluţie valabilă sau doar cu o amânare periculoasă a termenelor?

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels