În Ungaria, prima ţară din UE care a început să majoreze dobânzile pentru a îmblânzi inflaţia, creşterile de preţuri s-ar putea să fi atins nivelul cel mai de sus luna trecută, cred economiştii. În Polonia, unde banca centrală a bravat mult timp, dar apoi a aplicat majorări de dobândă şoc, cota maximă ar putea fi atinsă în ianuarie-februarie. Şi în zona euro, preţurile s-ar putea să fi atins acceleraţia maximă în noiembrie-decembrie. Însă acest lucru nu înseamnă că preţurile vor da înapoi cu viteză mare. Vor creşte în continuare, dar mai lent. Iar în Europa de Est, băncile centrale vor continua cu majorările de dobândă. Inflaţia este prea puternică şi a depăşit aşteptările tuturor. Vârfurile sunt mai înalte decât s-a crezut iniţial.
O serie de analişti intervievaţi de agenţia de presă maghiară MTI, finanţată de stat, spun că în Ungaria inflaţia anuală s-ar putea să fi atins punctul cel mai de sus în noiembrie, când s-a situat la 7,4%, nivel nemaiatins în ultimii 14 ani. Ei cred şi că retragerea inflaţiei va dura mult timp. Economiştii de la ING apreciază că majorarea medie a preţurilor de consum va rezista la peste 7% în decembrie şi la peste 6% în primul trimestru al anului viitor. Iar până la mijlocul anului, rata dobânzii de referinţă va fi urcată la 4,25%.
Banca centrală maghiară a majorat această dobândă de şase ori începând din iunie, de la 0,6% la 2,1% luna trecută. Oficialii instituţiei, ca şi cei ai băncii naţionale poloneze, au explicat de mai multe ori că reglajul dobânzilor nu frânează brusc inflaţia, ci acţionează în timp.
În Ungaria, scumpirile au afectat aproape orice şi sunt alimentate de creşterea „extrem de rapidă“ a preţurilor carburanţilor şi de tarifele la servicii. Perspectivele reflectă disproporţionalitatea dintre cerere şi ofertă, adică faptul că economia consumă mai mult decât produce.
Analiştii de la Takarekbank spun că banca centrală va trebui să aplice creşteri de dobânzi mai mari sau mai dese şi avertizează asupra efectelor inflaţioniste ale penuriei de forţă de muncă şi ale majorărilor salariale. Analiştii de la Erste Bank atrag atenţia că firmele din mai multe sectoare, cum ar fi cel alimentar şi cel al construcţiilor, anticipează scumpiri de cel puţin 10-20%. Guvernatorul băncii centrale Gyorgy Matolcsy a legat riscurile inflaţioniste de continuarea stimulului fiscal. De când a început criza, Matolcsy nu mai este un aliat al guvernului de la Budapesta.
Banca centrală a Poloniei, condusă de un apropiat al conducătorului partidului de guvernământ, a întârziat cu majorările de dobândă pe motiv că vrea să protejeze creşterea economică, dar a aplicat apoi doze-şoc de creşteri. Luna aceasta, dobânda a fost urcată peste nivelul de dinainte de pandemie, iar analiştii şi oficialii băncii spun că ciclul de creşteri va continua. Instituţia a majorat dobânda principală cu 75 de puncte de bază la 1,25% în noiembrie şi la 1,75% în decembrie şi va continua, probabil, cu o creştere cu 50 de puncte de bază în ianuarie, arată Bloomberg.
Startul s-a dat de la 0,1%. Lukasz Hardt, membru al consiliului de politică monetară al băncii centrale, a afirmat recent că el crede că inflaţia este aproape de vârf şi că ar putea trece de 8%, dar nu cu mult, luna aceasta, pornind de la 7,7% în noiembrie.
Ministrul de finanţe Tadeusz Koscinski spune că inflaţia va atinge vârful în ianuarie sau februarie, după care creşterile de preţuri vor încetini lent, scrie The First News. El a asigurat că dacă creşterile de preţuri primesc combustibil nou, guvernul poate aplica un nou scut anti-inflaţie - în general reduceri de taxe şi ajutoare băneşti.
Guvernatorul Adam Glapinski recunoaşte că inflaţia din 2022, deşi mai mică decât cea actuală, va fi totuşi la un nivel crescut. El pune o parte din vină pentru creşterea preţurilor pe seama Rusiei, principalul exportator de gaze, petrol şi cărbune către UE.
În Cehia, guvernatorul băncii centrale Jiri Rusnok a anunţat că instituţia nu a terminat cu creşterile de dobânzi, doar că acestea nu vor mai fi la fel de agresive ca ultimele două. Inflaţia a accelerat la cea mai ridicată cotă din ultimii 13 ani în noiembrie, de 6%. Însă acceleraţia a fost mai lentă decât în cele patru luni anterioare. Inflaţia cehă este mai mică decât în celelalte ţări est-europene (în Lituania a depăşit 9%) deoarece economia cehă este cea mai matură din regiune. Dar şi creşterile economice sunt mai mici.
Pentru zona euro, o serie de analişti intervievaţi de Bloomberg cred că scumpirile au început să-şi piardă din forţă. Isabel Schnabel, membru în board-ul BCE, a spus că punctul de maxim a fost atins în noiembrie. Inflaţia este de aproape 5%, mai mult decât dublul ţintei băncii centrale, însă instituţia s-a abţinut de la a creşte dobânzile, asigurând că inflaţia este trecătoare. BCE trebuie să cântărească, însă, riscurile inflaţioniste în state precum Germania şi pericolul ca majorările de dobândă să stopeze creşterea economică în ţări vulnerabile precum Grecia, Italia şi Spania.
