Directorul executiv al FMl, Christine Lagarde, va ajunge duminică seară la Moscova, unde va discuta cu oficiali de rang înalt, inclusiv cu preşedintele Dmitri Medvedev, despre criza datoriilor de stat şi ajutorul financiar de care au nevoie statele cu probleme din zona euro.
După o vizită de două zile în Rusia, Lagarde va merge în China şi în Japonia.
Fostul ministru de Finanţe al Franţei va efectua astfel prima vizită în Rusia de la preluarea postului de director executiv al FMI.
Ea va încerca în următoarele două zile să convingă Moscova să contribuie la eforturile Uniunii Europene de a soluţiona criza datoriilor de stat.
Kremlinul anunţă într-un comunicat numai că preşedintele Dmitri Medvedev va discuta cu Lagarde despre "problemele de actualitate ale economiei globale şi finanţelor, eforturilor internaţionale de a le stabiliza (…) cât şi noi măsuri de stabilizare a sistemului financiar global".
Rusia a anunţat anterior că este dispusă să discute bilateral cu ţările afectate de criză, însă a avut grijă să nu promită bani zonei euro ca întreg.
Oficiali ai Ministerului rus al Finanţelor au afirmat în repetate rânduri că Rusia are nevoie de informaţii complete privind planul anticriză al zonei euro, inclusiv cine va fi responsabil din punct de vedere financiar pentru ajutoarele acordate statelor aflate in pericol.
Guvernul rus s-a angajat până acum să ofere zonei euro până la 10 miliarde de dolari, sumă ce putea fi folosită numai printr-un mecanism al FMI.
Liderii europeni au stabilit la finele lunii octombrie ca resursele financiare ale Facilităţii Europene de Stabilitate Financiară (FESF) să fie majorate la 1.000 miliarde euro, una dintre principalele componente ale planului anticriză al UE.
Europa vrea de asemenea să creeze vehicule investiţonale speciale prin care să atragă bani din afara UE, de la state emergente puternice precum China, Rusia sau Brazilia, pentru sprijinirea FESF şi a pieţei obligaţiunilor de stat din zona euro.
Rusia deţine reserve valutare şi de aur de peste 500 miliarde de dolari, ocupând locul al treilea în lume după acest criteriu.
De asemenea, cele 10 miliarde de dolari promise zonei euro ar putea reprezenta reiterarea unui angajament mai vechi, luat la începutul anului 2009, când Moscova a anunţat că este pregatită să investească această sumă în obligaţiuni FMI despre care se discuta la acea dată, dar care nu au fost emise până acum.
Acele obligaţiuni urmau să fie structurate pentru a atrage bani de la cele mai mari economii emergente, aşa-numitele ţări BRIC, Brazilia, Rusia, India şi China.
Obligaţiunile urmau să fie denominate în Drepturi Speciale de Tragere (DST), moneda specială de împrumut a FMI.
Săptămâna trecută, surse apropiate situaţiei au declarat pentru Reuters că G20, grupul celor mai mari 20 de economii ale lumii, ia în calcul creşterea lichidităţii la nivel mondial printr-o alocare specială de DST-uri.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
