Ca urmare a scandalurilor izbucnite in sectorul corporatist din cauza unor probleme de ordin contabil, de genul celor in care au fost implicate companii ca Enron, WorldCom, Parmalat, sute de companii americane au inceput sa apeleze la serviciile unor firme mai mici de audit contabil, arata EUObserver.
In Europa, insa, tendinta ce se manifesta in continuare este aceea ca un numar restrans de mari companii de contabilitate sa domine piata, lucru ce a dat nastere unor temeri legate de posibilitatea producerii unor scandaluri de genul celui in care a fost implicat compania Enron.
De la cele opt mari companii de audit ce operau in urma cu aproximativ doisprezece ani, numarul firmelor de contabilitate s-a redus in prezent la patru, si anume Deloitte, Ernst&Young, KPMG si PricewaterhouseCooper.
In cadrul unei intruniri a Federation des Experts Comptables Europeens (FEE), Alexander Schaub, director general al pietelor interne in cadrul Comisiei Europene, a descris fenomenul reducerii numarului de firme globale de audit de la opt la patru drept o adevarata "bomba cu ceas".
Ca reactie, Comisia Europeana a luat in considerare crearea unui grup coordonator de consilii de supraveghere ale statelor membre in vederea unei mai stricte supravegheri a competitiei in randul firmelor de contabilitate.
Schaub a aratat ca noul organism va consilia Comisia Europeana pe probleme de audit. Creat dupa modelul cooperarii europene in domeniul supravegherii pietelor financiare, grupul coordonator va deveni operational pana la sfarsitul anului 2005, arata Financial Times.
Schaub este in acelasi timp arhitectul unei directive UE in acelasi domeniu al auditului, ce ar putea fi aprobata de Parlamentul European pana la mijlocul anului 2005.
David Devlin, presedintele al Federatiei Expertilor Contabili Europeni, a criticat, insa, alte aspecte ale ultimului proiect al directivei respective, inclusiv cererea insistenta a guvernelor nationale de a-si pastra libertatea de a impune masuri suplimentare in ceea ce priveste independenta auditorilor.
Una dintre aceste masuri o reprezinta optiunea ca statele membre sa instituie un sistem de rotatie, pe sapte ani, a auditorilor. Un studiu recent al FEE, insa, a ajuns la concluzia ca acest sistem de rotatie reprezinta o amenintare in ceea ce priveste calitatea activitatilor de audit.
Schaub a subliniat in schimb ca sistemul respectiv dimpotriva, va spori gradul de independenta si va incuraja competitia.
Obiectia mai generala adusa de Devlin privea faptul ca ambiguitatile si inconsistentele introduse in cadrul directivei vor afecta alte initiative ale pietei unice. catalina.apostoiu@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
