Măsurile fiscale dure luate de marile guverne la început de an pentru atenuarea efectelor recesiunii economice, cum a fost taxarea depozitelor din Cipru, determină tot mai mulţi bogaţi ai planetei să-şi reconsidere poziţiile deţinute în paradisurile fiscale, afirmă analişti economici citaţi de Bloomberg.
Tranziţia către transparenţă a făcut mulţi dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii să reconsidere unde şi cum îşi păstrează averile, potrivit Goran Grorosskopf, un economist care a consiliat numeroşi miliardari ruşi, precum şi guvernul Rusiei.
Legile şi tratatele, care au creat şi susţinut evaziunea fiscală din offshore-uri, au trecut printr-o tranziţie către transparenţă, din 2008, când s-a instalat criza economică. Lichtenstein, cunoscut odată pentru păstrarea secretă a tranzacţiilor bancare, a cerut instituţiilor sale financiare să păstreze şi să elibereze, când este cerut, detalii despre deţinătorii de conturi din
Uniunea Europeană a trebuit să intervină cu un bailout pentru Cirpu, impunând ţării să taxeze orice depozit bancar mai mare de 100.000 de euro, pierzând într-o singură lună peste 2.4 miliarde de dolari, potrivit Băncii Centrale Europene.
Conform Tax Justice Network, o organizaţie din Marea Britanie care militează pentru transparenţa sistemelor fiscale, în 2010 erau ascunşi în conturile offshore 32 de mii de miliarde de dolari. Din această sumă, 9.8 mii de miliarde de dolari sunt deţinuţi de mai puţin de 100.000 de oameni, potrivit unui studiu făcut de economistul James Henry.
Insulele Cayman şi Insulele Virgine Britanice sunt printre cele mai atractive locaţii actuale pentru miliardari, pentru că nu impun taxe pe venit sau pe investiţii. Cel mai bogat om din Asia, Li Ka-Shing, cu o avere de 31 de miliarde de dolari, îşi păstrează o mare parte din active în cele două offshore-uri britanice. De asemenea, Alisher Usmanov, cel mai bogat rus, şi-a revizuit locul unde îşi păstra averea de aproape 20 de miliarde de dolari, şi a mutat majoritatea activelor sub controlul companiei ISM Holdings, din Insulele Virgine Britanice.
Deşi deschiderea unui cont offshore este un process rapid şi ieftin (costă în jur de 1.500 de dolari), miliardarii cheltuiesc zeci de mii de dolari pe an cu avocaţi care să le gestioneze averile şi să păstreze discreţia. Structurile offshore deseori ascund activele posesorilor de autorităţile fiscale, sau oferă protecţie legală împotriva sechestrului guvernamental sau proceselor.
Philip Marcovici, un avocat pe probleme fiscale, avertizează că miliardarii ar trebui să înceteze să mai caute paradisuri fiscale pentru a-şi ascunde averile.
“Trăim într-o lume în care există două opţiuni: joacă după regulile ţării în care trăieşti, sau, dacă nu vrei să le respecţi, pleacă”, a declarat Marcovici.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
