Reprezentantii MOL refuza cedarea controlului companiei catre un guvern, oricare ar fi acesta, si crede ca o companie formata din alipirea OMV-MOL ar fi doar un grup mare, dar prea putin eficient.
"Nu credem ca guvernele pot fi buni administratori ai unor companii private", a declarat Szabolcs Ferencz, vicepresedintele de comunicare al grupului petrolier ungar MOL, aflat intr-o vizita la Bucuresti. Acesta este doar unul dintre motivele care au stat la baza refuzului categoric al actionarilor MOL, care au fost confruntati recent cu o oferta de preluare considerata "ostila" din partea grupului petrolier austriac OMV, la care statul detine peste 30%.
"Vinerea trecuta, actionarii MOL au respins categoric oferta OMV, iar acum putem sa comunicam motivele care au stat la baza acestui refuz", a mai precizat reprezentantul grupului ungar. Austriecii au cumparat la sfarsitul lunii iunie un pachet suplimentar de 8,6% din actiunile grupului ungar ajungand la o detinere de 18,6% in MOL si lansand cu aceasta ocazie o oferta "informala" de preluare a grupului ungar. "Eficienta MOL este dubla fata de cea a OMV, iar o companie rezultata dintr-o astfel de operatiune ar fi intr-adevar una foarte mare, dar cu o eficienta redusa. Nu vedem care sunt beneficiile preluarii de catre un gurvern strain", a mai spus Ferencz.
Presa internationala a ridicat si problema formarii unei structuri anticoncurentiale odata cu finalizarea unei astfel de tranzactii, care s-ar traduce prin obligatia de a vinde anumite active pentru a respecta reglementarile europene in vigoare.
"MOL nu respinge idee vanzarii, daca o oportunitate se va ivi. Daca grupuri precum Exxon sau BP ar veni cu oferte acceptabile, nu vad de ce am refuza", a mai precizat reprezentantul MOL. In structura actionariatului OMV, statul austriac detine o participatie de 31,5%, IPIC (International Petroleum Investment Company) din Abu Dhabi detine o participatie de 17,6%, restul actiunilor reprezentand free-float-ul companiei, fara actionar cunoscut. In structura MOL, statul ungar nu detine nicio actiune, aproximativ 59,6% din actiuni reprezentand free-floatul companiei.
Referitor la informatiile aparute in presa internationala, potrivit carora MOL ar fi mai degraba interesata de o colaborare cu grupul petrolier rusesc Lukoil decat de o eventuala fuziune cu OMV, reprezentantul MOL a declarat ca este vorba strict de posibilitatea formarii unor parteneriate si nu de o favorizare a unei preluari din parte grupului rus.
Guvernul ungar intentioneaza si el sa protejeze grupul petrolier MOL fata de o eventuala preluare printr-o lege care sa interzica companiilor de stat straine sa preia active strategice din Ungaria.
Atat MOL, cat si OMV sunt prezente pe piata din Romania. MOL a intrat numai pe segmentul distributiei de carburanti, iar OMV este actionarul majoritar al celei mai mari companii din Romania, Petrom. In Romania, majoritatea privatizarilor de amploare ale companiilor de stat au insemnat de fapt transferul pachetului majoritar de actiuni in portofoliul altui stat.
In legatura cu proiectele de interconectare, in special cel dintre Ungaria si Romania prin intermediul conductei de gaze Arad-Szeget, reprezentantul MOL a declarat ca pana la sfarsitul acestui an este posibil ca acest proiect sa fie semnat si de partea ungara datorita sprijinului politic de care se bucura. Conducta de gaze Arad - Szeged leaga Romania de Europa Occidentala avand 65 kilometri pe teritoriul Romaniei si 40 km pe teritoriul Ungariei.
Partenerul MOL in acest proiect este compania nationala de transport al gazelor naturale Transgaz, care este extrem de interesata in realizarea unui astfel de proiect tinand cont de sumele pe care ar urma sa le incaseze in urma transportului de gaze.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
