Tehnologiile eficiente din punctul de vedere al consumului de carburant şi preţurile în scădere ale petrolului anunţă revenirea zborurilor nonstop de 19 ore, scrie Financial Times.
Pe 1 februarie, noul zbor zilnic EK251 al Emirates va avea ca oră de plecare 8:05 am. Cei 266 de pasageri vor avea timp să urmărească 8 filme şi să servească numeroase mese până când aeronava va ajunge în Panama City, la 17 ore şi 35 de minute după decolare.
Zborul Emirates, care acoperă 8.587 de mile, va fi cursa cu cea mai mare durată în transportul de pasageri, depăşind actuala cursă de aproximativ 17 ore Dallas - Sydney a Qantas. Totuşi, este puţin probabil ca Emirates să păstreze acest record mult timp, pe fondul unei reveniri a aşa-numitelor zboruri „ultralungi“. O nouă generaţie de aeronave contribuie la sporirea eficienţei zborurilor mai lungi, iar atât Boeing, cât şi Airbus lucrează la noi modele, Airbus A350-900ULR şi Boeing 777-8, care vor deveni operaţionale în următorii cinci ani. „Există acum tehnologia necesară pentru a spori eficienţa acestor curse ultralungi, astfel încât companiile aeriene analizează unde ar fi logic să le opereze“, spune John Strickland, analist în domeniul aviaţiei şi fondator al JLS Consulting din Marea Britanie. Luna trecută, Qantas a anunţat că ar putea lansa zboruri nonstop între Australia şi Europa până în 2017, incluzând o cursă Perth - Londra, utilizând cele opt noi aeronave Boeing 787-9 comandate pentru a le înlocui pe cele 747.
În acelaşi imp, Singapore Airlines a anunţat că intenţionează să zboare direct de la Singapore la New York, începând din 2018. Zborul va dura aproximativ 19 ore, urmând să deţină recordul de cel mai lung zbor nonstop.
De fapt, astfel de zboruri nu reprezintă ceva nou. Cu un deceniu în urmă, astfel de rute păreau să devină o tendinţă de bază. Thai Airways a lansat zboruri directe de la Bangkok la Los Angeles în 2005, în acelaşi an în care American Airlines a început să zboare nonstop de la Chicago către Delhi. Cu un an în urmă, Singapore Airlines lansase zboruri de la Singapore la New York şi Los Angeles.
Doi ani mai târziu, Singapore Airlines vrea să recâştige recordul într-o manieră mai eficientă din punct de vedere al consumului de carburant. Când va lansa zborurile directe către New York în 2018, compania va utiliza aeronavă Airbus A350-900ULR. Noua aeronavă are o greutate mai redusă, ducând la o diminuare a consumului de carburant. Airbus susţine că aceasta va consuma cu 25% mai puţin carburant decât aeronavele de mărime similară Boeing 777-200LR. Noul Airbus va avea de asemenea rezervoare de combustibil mai mari. Cu o capacitate maximă de 165.000 de litri, acesta va putea zbura cel puţin 10.357 de mile, mai mult decât orice altă aeronavă.
„Majoritatea clienţilor noştri spun că zborurile nonstop reprezintă singura modalitate de a călători din SUA către Asia de sud-est“, spune Subhas Menon, vicepreşedinte pe Europa al Singapore Airlines.
În plus, astfel de zboruri vor fi întotdeauna preferate de către cei care călătoresc în scop de afaceri.
În urma creşterii preţurilor carburantţilor în 2009 şi 2010, creştere dublată de criza economică, ce a redus numărul clienţilor dispuşi să plătească în plus pentru zborurile lungi, astfel de zboruri au devenit neprofitabile şi până la sfârşitul anului 2013 acestea au fost anulate.
O problemă era legată de faptul că multe din astfel de zboruri foloseau aeronave A340-500 mari consumatoare de carburant. „În aceste zboruri, când preţul petrolului era ridicat, carburantţii reprezentau cea mai mare parte a costurilor, peste 70%“, spune Will Horton, analist al Centrului pentru Aviaţie cu sediul în Sydney.
Producătorii de avioane susţin de asemenea că noua tehnologie va face experienţa zborurilor lungi mai suportabilă pentru pasageri pentru că aceasta permite existenţa unei umidităţi mai crescute în interiorul cabinei. Presiunea internă va fi de asemenea mai mare.
Pentru a putea acoperi costurile mai mari legate de zborurile ultra-lungi, companiile aeriene contează pe atragerea unui număr semnificativ de pasageri de business. Pentru astfel de curse, companiile trebuie să aibă în vedere şi facilităţi pentru odihna piloţilor şi echipajului, şi chiar şi un loc în care să fie păstrate corpurile pasagerilor care ar putea muri în timpul zborului.
Astfel de curse prezintă riscuri medicale şi pentru piloţi.
Rob Hunter, director pentru probleme de siguranţă la British Airline Pilots’ Association, spune că presiunile de ordin comercial exercitate asupra companiilor aeriene ar putea afecta procesul decizional al acestora.
Odată cu avansul tehnologic, vor fi probabil lansate din ce în ce mai multe curse ultra-lungi.
„Cel mai important factor este cererea“, spune Anand Lakshminarayanan, vicepreşedinte al Emirates.
Totuşi, mulţi din interiorul industriei susţin că astfel de zboruri vor constitui întotdeauna o nişă.
