• Leu / EUR4.8026
  • Leu / GBP5.7406
  • Leu / USD4.4462
Business Internaţional

Parteneriatul Estic, prin care UE încearcă de zece ani să scoată de sub sfera de influenţă a Rusiei ţări ca Moldova, Ucraina şi Georgia, este în letargie. Polonezii au un plan pentru a-l readuce la viaţă

Parteneriatul Estic, prin care UE încearcă de zece ani să scoată de sub sfera de influenţă a Rusiei ţări ca Moldova, Ucraina şi Georgia, este în letargie. Polonezii au un plan pentru a-l readuce la viaţă

Protest pro-european la Chişinău

Autor: Bogdan Cojocaru

22.11.2019, 00:08 636

Anul acesta s-au împlinit zece ani de Parteneriat Estic, iniţiativa Uniunii Europene, promovată intens de Polonia şi Suedia, de a-şi aduce mai aproape, economic, comercial, politic şi din punctul de vedere al valorilor democratice occidentale, ţări vecine din sfera fostei URSS. 

Proiectul a primit cea mai dură lovitură în 2014, când Rusia a anexat Crimeea, teritoriu ucrainean, şi a declanşat un război separatist în estul industrializat al Ucrainei, această ţară fiind de departe cea mai importantă ţintă a Parteneriatului. Tot în acel an, Rusia a început să contreze expansiunea influenţei UE prin formarea Uniunii Economice Eurasiatice, la care între timp au aderat Belarus şi Armenia, de asemenea state vizate de Parteneriat. Anul 2014 a fost şi anul în care din trei bănci din Republica Moldova a dispărut un miliard de dolari, sumă echivalentă cu 12% din PIB-ul micii ţări. Frauda aproape că a adus Moldova în criză şi a demonstrat cât de nepuntincioase sunt instituţiile statului în faţa corupţiei şi intereselor crimei organizate.

În aceste condiţii, în ultimii ani Parteneriatul Estic, al cărui scop final este integrarea Moldovei, Ucrainei, Georgiei, Armeniei şi Belarusului în UE, a părut mort. Anul acesta însă, o serie de iniţiative vor să aducă un suflu nou. Eforturi vin inclusiv de la Polonia, un oponent îndârjit al expansiunii sferei de influenţă ruseşti şi o economie care beneficiază de un flux sănătos de forţă muncă ucraineană care acoperă deficitul de muncitori polonezi.

Una din iniţiative este concentrarea eforturilor Uniunii pe cele trei ţări care vor să intre în UE, Moldova - ale cărei exporturi către spaţiul comunitar au crescut cu 62% între 2014 şi 2018 -, Ucraina - al cărei comerţ cu UE reprezintă 42% din total -, şi Georgia - care primeşte de la UE asistenţă financiară anuală nerambursabilă de 120 de milioane de euro.

Polonezii, prin Jacek Czaputowicz, ministrul afacerilor externe, propun înfiinţarea unei instituţii de genul „Acorduri de asociere plus“ cu un secretariat, o preşedinţie rotativă şi cu crearea unei zone economice regionale. Aceştia ar putea fi, în viziunea profesorului Czaputowicz, următorii paşi pentru „Parteneriatul estic“. Forma noilor eforturi el a expus-o într-un editorial publicat de Euractiv.

În urma extinderii Uniunii Europene în 2004, ţările situate dincolo de graniţa de est a UE ne-au devenit vecinii cei mai apropiaţi, scrie el. Diplomaţiile poloneze şi suedeze, împreună cu cele ale altor state membre ale UE, s-au implicat în stabilirea unui parteneriat special cu şase astfel de ţări: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova şi Ucraina. Acesta a fost inaugurat în mai 2009 în cadrul summit-ului de la Praga şi a fost numit „Parteneriatul Estic“. La zece ani de la lansare, ştim că încă nu este perfect, deoarece constituie un fel de sinteză de ambiţii politice, potenţial strategic şi compromisuri geopolitice. Cu toate acestea, nu există nicio altă politică care să cuprindă mai bine natura complexă a legăturilor noastre cu vecinii din est.

La zece ani de la crearea sa, Parteneriatul Estic are nevoie de o revizuire pentru a fi adaptat la lumea în schimbare şi la noile realităţi geopolitice din regiune. Este necesară o nouă abordare a Parteneriatului Estic în trei domenii distincte: în domeniul armonizării legislative, instituţionalizării şi cooperării sectoriale.

În ceea ce priveşte armonizarea legislativă, aceasta se realizează prin implementarea acordurilor de asociere, a acordurilor de parteneriat şi de cooperare şi a acordurilor de comerţ liber. Prin îndeplinirea prevederilor de mai sus ale relaţiilor contractuale, ţările din PE îşi transpun în sistemele juridice naţionale părţi importante din acquis-ul comunitar. Reformele politice ar trebui să consolideze instituţiile publice, să restabilească încrederea oamenilor şi să întărească rezistenţa la presiunile interne şi externe. De asemenea, acestea ar trebui să ducă la o scădere semnificativă a corupţiei şi să consolideze statul de drept în toată regiunea. Este în interesul nostru comun să creăm o zonă de securitate, stabilitate şi prosperitate în imediata vecinătate a UE.

Uneori auzim voci care spun că obiectivele specifice ale acordurilor de asociere nu au fost suficient de ambiţioase, în timp ce altele au fost prea exigente. Ar trebui să le putem revizui şi modifica, la fel ca  atunci când am adăugat o anexă energetică la acordul UE-Ucraina. Este esenţial ca aceste acorduri să fie c‚t mai relevante pentru vremurile în schimbare şi pentru provocările viitoare, precum şi pentru a spori în continuare cooperarea sectorială. Le-am putea numi „Acorduri de asociere plus“ pentru a in­dica un proces politic care duce la modernizarea lor.

Al doilea domeniu asupra căruia ar trebui să reflectăm este instituţionalizarea Parteneriatului Estic. În acest scop, am putea crea un secretariat care să gestioneze sistemul deja existent al platformelor şi consiliilor parteneriatului. De asemenea, ar putea servi drept instrument pentru a construi poziţii comune, a prezenta idei şi a acţiona mai coordonat ca grup regional. Ar putea avea o formulă uşoară, sediul la Bruxelles şi ar putea implica diplomaţi detaşaţi din ţările Parteneriatului.

Ar putea fi introdusă  şi o preşedinţie rotativă a ţărilor în cauză. Aceasta ar permite o mai mare cooperare cu troica preşedinţiilor UE şi cu instituţiile UE în planificarea şi îndeplinirea agendei politice. Ţara care deţine preşedinţia ar putea găzdui, de asemenea, o reuniune anuală la nivel înalt pe un subiect important pentru integrarea mai în profunzime a regiunii cu UE. Astfel, statele vecine îşi pot europeniza administraţiile, demonstra aspiraţiile proeuropene şi îmbunătăţi vizibilitatea UE şi a parteneriatului în toată regiunea. Cu siguranţă, ambele - un secretariat şi o preşedinţie a PE - le-ar oferi ţărilor din regiune o mai mare cotă de proprietate a întregului proces.

Al treilea domeniu care trebuie luat în considerare este consolidarea cooperării sectoriale. Lista agenţiilor, programelor şi instrumentelor UE disponibile pentru ţările vecine variază de la cooperarea vamală şi politicile de transport p‚nă la aderarea la uniunea energetică sau la uniunea digitală.

Avem multe interese comune, cum ar fi abordarea în comun a fluxurilor şi presiunilor migraţiei. Trei ţări din Parteneriatul Estic, Georgia, Moldova şi Ucraina, beneficiază deja de regimuri fără vize, care permit contactul dintre persoane şi facilitează cooperarea între autorităţile de frontieră şi cele care acordă azil. Mai mulţi parteneri ar trebui să urmeze această cale.

Un alt pilon important al cooperării sectoriale este conectivitatea. Noul Plan Indicativ de Acţiune pentru Investiţii, TEN-T, prevede finanţare pentru investiţii în infrastructură în valoare de aproape 13 miliarde de euro, ceea ce se poate traduce, conform datelor Comisiei Europene, în 4.800 de kilometri de drumuri şi căi ferate, 6 porturi şi 11 centre logistice din ţările partenere. Un acord de roaming regional între partenerii noştri ar fi primul pas către un spaţiu comun de roaming între UE şi PE, ceea ce ar trebui să ne apropie şi mai mult.

 
 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.8026
Diferență: 0,4014
Ieri: 4.7834
Azi: 4.4462
Diferență: 0,3498
Ieri: 4.4307
Azi: 5.7406
Diferență: 0,5817
Ieri: 5.7074
Azi: 4.5258
Diferență: 0,3993
Ieri: 4.5078