Companiile vor continua sa se lupte ca sa adune lichiditati pentru a se extinde, iar investitorii si creditorii isi vor conserva capitalul. Angajatii se vor bucura si ei de mai putina flexibilitate in cautarea unor noi oportunitati din cauza ca multi vor fi pur si simplu blocati acolo unde se afla: in case care valoreaza mai putin decat ipotecile, scrie Bloomberg
"Odata ce ai facut greseli foarte grave fiind mult prea optimist, o perioada esti pur si simplu paralizat", spune economistul Paul Samuelson, laureat al Premiului Nobel.
Una peste alta, SUA ar trebui sa se obisnuiasca cu o noua definitie a normalitatii, caracterizata de scaderea productivitatii agricole, incetinirea ritmului de crestere economica, cresterea ratei de somaj si slabirea industriei de servicii financiare.
Cresterea economica pe termen lung din America ar putea inregistra un declin intre 2% si 2,5% pe an, fata de o rata de 3% in ultimii 15 ani, conform declaratiei economistului-sef al Deutsche Bank in SUA, Peter Hooper. Chiar si dupa ce piata isi va reveni, "costul capitalului de risc va fi sensibil mai ridicat decat pe durata bulei ipotecare", a spus Hooper.
Trei sferturi dintre bancile din SUA, chestionate de banca centrala (Fed) in luna aprilie au anuntat ca cer persoanelor juridice care au contractat imprumuturi prime de asigurare pentru credit mai mari decat cele platite de creditori. Peste jumatate din bancile chestionate au declarat ca si-au inasprit standardele de creditare.
Pierderile de pe urma creditelor neperformante sunt, de fapt, imprumuturi si investitii facute inainte de declansarea crizei economice. Institutiile financiare din intreaga lume au acumulat pierderi si reduceri ale valorii contabile a activelor in valoare de peste 340 de miliarde de dolari (217 miliarde de euro) de la inceputul anului 2007. David Rubenstein, presedintele fondului de investitii Carlyle Group din Washington, crede ca aceasta situatie va continua si spune ca "pierderile enorme" nu se incheie aici.
Directorul executiv al Citigroup, Vikram Pandit, a spus actionarilor pe data de 9 mai ca intentioneaza sa renunte la active in valoare de 400 de miliarde de dolari (255 de miliarde de euro) in urmatorii trei ani, dupa ce cea mai mare banca americana a pierdut 5,1 miliarde de dolari (3,2 miliarde de euro) in primul trimestru.
Si companiile se confrunta cu un mediu mai ostil pe piata de obligatiuni. Diferentialul de dobanda pe care investitorii il primesc de pe urma obligatiunilor emise de Trezorerie a scazut de la perioada cea mai grava a crizei de pe piata creditelor, in luna martie. Totusi, la 6,63% ele sunt mult peste media de 4,95% din 1985, iar economistul-sef de la Moody's Investor Service, John Lonski, este de parere ca anul viitor diferentialul de dobanda va fi de aproximativ 6% anul viitor.
Companiile emit obligatiuni cu randament mai crescut, iar Lonski estimeaza o scadere de peste 40% anul acesta, pana la 80 de miliarde de dolari (50,84 miliarde de euro). "Anul viitor vom ajunge la 100 de miliarde de dolari (63,50 miliarde de euro)", spune Lonski. In 2006, inaintea crizei economice, s-au vandut obligatiuni speculative (junk bonds) in valoare de peste 150 de miliarde de dolari (95,21 miliarde de euro).
Capitalul privat este si el foarte greu de dobandit. Ofertele publice initiale pentru afacerile de la zero au ajuns in primul trimestru la cel mai scazut nivel al ultimilor cinci ani, conform datelor emise de National Venture Capital Association.
"Nu incape indoiala ca sunt foarte multe firme care intampina dificultati in a strange fonduri", spune Mark Heesen, presedintele asociatiei Arlington.
Compania de tehnologie medicala Emphasys Medical a renuntat saptamana trecuta la o oferta publica initiala estimata la 86,25 milioane de dolari (54,75 de euro), dand vina pe "conditiile din piata".
Mai putine riscuri asumate inseamna o piata mai putin dinamica, este de parere Samuelson, profesor emerit la Massachusetts Institute of Technology din Cambridge. "Se pot pierde idei noi care, altfel, ar putea fi puse in practica."
Chiar si companiile bine dezvoltate ar putea avea dificultati financiare. Analistii de pe Wall Street spun ca directorul executiv al General Electric, Jeffrey Immelt, ar putea avea greutati in vanzarea activelor cu randament scazut si a diviziei de carti de credit. Compania ar putea vinde chiar si divizia sa de electrocasnice.
Si angajatii resimt efectele crizei economice. Numarul repondentilor care, in urma unui sondaj efectuat recent si-au descris situatia financiara ca fiind una stabila, a scazut la cel mai mic nivel din 1992 incoace.
Scaderea valorii locuintelor - cel mai de pret bun pentru multi americani - este strans legata de pesimismul lor. Pretul mediu al unei case pentru o singura familie a scazut cu 7,7% in primul trimestru al acestui an, cel mai mare declin al ultimilor 29 de ani.
Zoltan Poszar, economist la Moody's Economy in Pennsylvania, isi aminteste ca aproximativ 8,5 milioane de proprietari - 11% din total - datorau mai mult creditorilor decat valorau locuintele lor in acest prim trimestru. El estimeaza ca numarul acestor persoane va creste pana la peste 12 milioane in urmatorul an.
Piata imobiliara ar putea impiedica o parte din angajati sa isi caute alte locuri de munca. "De multe ori candidatii sunt dispusi sa discute despre un nou loc de munca disponibil, insa apoi se retrag, cand vad care sunt preturile caselor", spune Sally Setson, cofondator al firmei Salveson Stetson Group.
O forta de munca mai putin mobila inseamna o forta de munca mai putin productiva. Studiile economice indica mobilitatea ca motiv principal al cresterii productivitatii in SUA ultimilor 15 ani, spune Martin Baily, partener la Brookings Institution in Washington si fost economist-sef la Casa Alba.
Edmund Phelps, castigator al Premiului Nobel pentru economie in 2006 si profesor la Universitatea Columbia, spune ca tara se afla "in mijlocul unor forte structurale care duc economia catre un nivel inferior de activitate, cu o rata a somajului intre 5% si 6%". In luna aprilie rata somajului a fost de 5%.
Industria serviciilor financiare este cel mai grav afectata. Cele mai mari banci ale lumii au redus numarul locurilor de munca cu aproximativ 50.000 in ultimul an, iar acestea nu sunt ultimele restructurari de personal pe care le vor face.
Thomas Philippson, profesor la New York University, spune ca studiile sale arata o crestere de peste 10% a costurilor salariale, pe fondul crizei ipotecare. Pentru a compensa aceste pierderi prin reducerile de personal ar fi necesara renuntarea la peste jumatate de milion de locuri de munca.
"Industria financiara este un domeniu important al productivitatii ridicate", spune Allen Sinai, economist-sef la Decision Economics in New York. Pe masura ce se consolideaza, vom avea o economie americana care va stagna, cel putin pentru o vreme", a adaugat el.
Urmarile crizei
Cresterea economica pe termen lung din America ar putea inregistra un declin intre 2% si 2,5% pe an, fata de o rata de 3% in ultimii 15 ani
Diferentialul de dobanda pe care investitorii il primesc de pe urma obligatiunilor emise de Trezorerie a scazut la 6,69%
8,5 milioane de proprietari - 11% din total - datoreaza mai mult creditorilor decat valoreaza locuintele lor
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
