Proiectul legislativ de modificare a Codului fiscal din Ungaria, dat publicitatii saptamana trecuta, a fost rapid etichetat drept populist de catre Laszlo Zara, presedintele Asociatiei Consultantilor Financiar-Contabili din Ungaria, relateaza Budapest Business Journal.
Unii specialisti sunt de parere ca proiectul legislativ in discutie contine prevederi de forma, care incearca sa-i convinga pe salariatii cu venituri reduse, simpatizanti ai Partidului Socialist aflat la guvernare, ca bogatii vor fi pusi sa plateasca mai mult. De fapt, noile propuneri legislative aduc doar incasari simbolice in plus la bugetul de stat si nu sunt capabile sa creasca gradul de competitivitate al fortei de munca din Ungaria.
De exemplu, proiectul propune un "impozit pe lux", care ii taxeaza suplimentar pe posesorii de proprietati imobiliare cu o valoare mai mare de 100 de milioane de forinti (410.000 euro), precum si o noua taxa, pusa pe beneficiile salariale asimilate. Laszlo Torok, analist financiar al filialei maghiare a Raiffeisen Bank, considera ca asemenea propuneri reprezinta mai degraba jocuri politice, care nu pot compensa masurile de austeritate asumate initial de guvernul de la Budapesta, si anume, sa reduca deficitul bugetar din 2006 sub o pondere de 4% din PIB. Asemenea masuri vor aduce in plus la buget doar cateva miliarde de forinti, echivalentul catorva zeci de milioane de euro, a mai precizat Torok.
Conform propunerilor legislative inaintate de partidul aflat la putere, impozitul pe proprietati de lux va fi calculat conform unui tabel inclus in textul legii, iar impunerea efectiva se va face de catre autoritatile fiscale municipale. Tinta acestei propuneri sunt proprietatile rezidentiale evaluate la mai mult de 100 de milioane de forinti (410.000 euro), iar valorile calculate pentru un metru patrat construit oscileaza intre 90 de mii (367 de euro) si 800 de mii de forinti (3.270 de euro), urmand ca impunerea sa se realizeze la aceasta baza de calcul.
Desi textul proiectului legislativ nu face referiri clare in acest sens, este de presupus ca autoritatile locale vor lua asupra lor drepturile si obligatiile rezultate din noile prevederei fiscale. Pentru ca autoritatile centrale sa se asigure de buna colectare a veniturilor din noile impozite, pentru anul urmator s-au anuntat deja masuri de reducere a transferurilor de la bugetul de stat la bugetele locale, astfel incat autoritatile din teritoriu sa ia in serios operatiunea de colectare a noului impozit pe lux, devenit in acest fel o importanta sursa de finantare a bugetului comunitatilor locale.
In acest context, un expert in domeniul fiscalitatii a opinat sub protectia anonimatului ca introducerea unui nou impozit pe proprietatile de lux ar putea fi primul pas dintr-un plan mai larg, ce ar presupune largirea bazei de colectare a impozitului pe toate proprietatile imobiliare, nu doar cele de lux.
Taxa pe beneficiile salariale asimilate
Taxa pe beneficiile salariale asimilate va fi limitata la 500.000 de forinti (2.040 de euro), sau 15% din venitul salarial lunar, dupa cum e cazul, iar aplicarea acesteia a inceput deja din aceasta luna.
Pana la aceasta noua reglementare, impozitul pe venit de 44%, contributiile pentru sanatate de 29% si o contributie de 3% din partea angajatorului reprezentau impunerile aferente beneficiilor salariale asimilate.
Acum, noua lege prevede ca baza de calcul pentru taxa pe beneficii asimilate sa fie reprezentata de venitul brut in loc de cel net, ceea ce va creste colectarea noii taxe cu aproximatv 50%, sunt de parere specialistii.
La o privire generala asupra noilor reglementari fiscale, expertii in fiscalitate considera ca ele ii avantajeaza pe salariatii cu venituri mici si medii, si care au contract de munca cu norma intreaga. Si asta deoarece proiectul propune marirea pragului minim de impunere, dar si reducerea de la 38% la 36% a impozitului pe venit. Totusi, numai prima masura va da oarece rezultate, in timp ce a doua va avea un efect neglijabil asupra gradului de povara fiscala, au mai spus expertii consultati.
Alte prevederi se refera la cresterea salariului minim de la nivelul de 53.000 de forinti (217 euro) pe luna la 68.000 de forinti (278 de euro). De asemenea, salariul minim va ramane scutit de plata impozitelor pe venit, ca si pana acum. In plus, salariul minim va fi diferit in functie de nivelul de calificare al muncitorilor, cei cu studii superioare urmand sa primeasca un salariu minim de 77.000 de forinti (314 euro), din care numai 68.000 (278 de euro) vor fi scutiti de plata impozitului pe venit.
Noile reglementari propun ridicarea pragului maxim de venit anual sub care este permisa acordarea de facilitati fiscale, de la 1,95 milioane de forinti (7.952 de euro) in prezent pana la 2,1 milioane de forinti (8.565 de euro).
Ministerul maghiar de finante a surprins din nou mediul de afaceri din Ungaria, prin readucerea in discutie a platii unei cote de 4% pentru contributii de sanatate, aplicabila castigurilor de capital, castigurilor de pe urma variatiilor de curs valutar, profiturilor din inchirierea activelor sau profiturilor imobiliare realizate de companiile private.
Plusuri si minusuri
Conform declaratiilor lui Laszlo Zara, mesajul pe care il transmite noua legislatie fiscala mediului de afaceri este simplu: toti angajatii din economie ar trebui sa devina salariati cu acte in regula si cu norma intreaga. Si asta inainte de anul viitor, atunci cand expira termenul de gratie acrodat de guvern companiilor care isi platesc muncitorii prin aranjamente contractuale care eludeaza plata unor impozite sau contributii, cum ar fi contractul de munca pe drepturi de autor.
In afara de restrictiile fiscale impuse in anumite zone, noul proiect legislativ ofera si anumite facilitati fiscale. Principalii beneficiari ai acestor facilitati sunt intreprinderile mici si mijlocii, care beneficiaza, in anumite conditii, de reducerea impozitului pe profit de la 16% la 10%.
Specialistii sunt insa de parere ca noua legislatie va lasa portita deschisa unor practici evazioniste, cum ar fi scaderea valorii de impozitare a unei afaceri prin externalizarea anumitor profituri obtinute, de exemplu, de pe piata de capital. Cu alte cuvinte, eludarea Fiscului prin astfel de metode va fi mai avantajoasa pentru companii decat plata salariilor la nivelul lor real.
Una dintre surprizele placute ale proiectului legislativ este excluderea oricaror referiri la noi impozite pe castigurile de pe piata de capital sau din dobanzile bancare. Initial, guvernul de la Budapesta adusese pe agenda publica necesitatea introducerii acestor doua impozite, care urmau sa aiba o cota de impunere de 10%. Totusi, analistul financiar Laszlo Zara este de parere ca excluderea lor din proiectul legislativ nu inseamna ca asemenea masuri nu vor putea fi luate ca rezultat al unor decizii viitoare ale executivului maghiar.
mihai.bobocea@zf.ro
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
