Ţările dezvoltate trebuie să-şi reformeze modelele de state asistenţiale pentru a se adapta la transformările tehnologice, susţine John Thornhill într-un editorial publicat în Financial Times. Ideea este promovată de Andy Stern în cartea „Raising The Floor” care urmează să fie publicată în acest an. „Am clădit o întreagă infrastructură socială bazată pe conceptul de job, iar acest concept nu mai există”, scrie Stern în cartea sa. În schimb, Stern susţine ferm necesitatea ca guvernul american să vină cu un venit universal de bază (UBI) de 1.000 de dolari pe lună pentru fiecare cetăţean. Un astfel de venit garantat, spune Stern, s-ar putea dovedi un mijloc mai inteligent de a combate sărăcia decât cele 1.000 miliarde de dolari cheltuite anual în cadrul a 126 de programe antisărăcie federale, de stat şi locale. Un astfel de venit ar impulsiona de asemenea cererea în economie, le-ar conferi oamenilor o flexibilitate sporită în a se reorienta profesional, în a se îngriji de copii şi părinţi în vârstă, de a lansa businessuri şi ar relansa promisiunea visului american. O astfel de propunere le-ar putea părea unor cititori drept nebunească. Însă, într-o lume în care investitorii plătesc unor guverne pentru privilegiul de a le oferi credite, delimitarea dintre ceea ce este normal şi ceea ce este anormal din punct de vedere economic devine neclară. În plus, conceptul ca societăţile bogate să le acorde cetăţenilor săraci suficienţi bani pentru ca aceştia să nu mai fie săraci nu le pare tuturor drept unul anormal.
Susţinătorii UBI au o istorie lungă şi plină de provocări. Totuşi, funcţionalitatea şi popularitatea venitului de bază este evidenţiată în Alaska. Din 1982, acest stat plăteşte un venit de bază tuturor cetăţenilor, finanţat de veniturile din petrol. Alaska are unele dintre cele mai scăzute rate ale sărăciei şi inegalităţii din SUA. Mişcarea UBI prinde teren şi în alte state. Elveţia organizează un referendum pe această temă în acest an. Guvernele canadian şi finlandez experimentează de asemenea. Oraşul olandez Utrecht a lansat un proiect pilot pentru a-i testa viabilitatea. Entuziasmul pentru UBI i-a cuprins şi pe antreprenorii din Silicon Valley, care spun că dispun acum de capacitatea de a modela astfel de programe sociale. Transformările tehnologice ameninţă profesiile, iar clasa de mijloc nu mai este imună, arată Stern în cartea sa. Astfel, momentul este propice pentru o dezbatere privitoare la aspectele practice şi costurile unui venit universal de bază.
