Business sportiv. Lipsa banilor, a infrastructurii şi numărul tot mai mic de copii care se îndreaptă către sportul de performanţă nu permit sporturilor locale să se dezvolte

♦ Fără infrastructură, copiii nu vin către sport, iar pentru dezvoltarea infrastructurii este nevoie de bani, iar statul nu investeşte în sporturile care nu aduc rezultate notabile.

Sportul local se confruntă cu mai multe probleme, din cauza cărora România nici nu poate excela la acest capitol. Lipsa banilor, a infrastructurii şi numărul în scădere al copiilor care se îndreaptă către sportul de performanţă nu permit sporturilor să se dezvolte, fiind parcă un cerc vicios între acestea.

România stă foarte prost la capitolul sporturi de iarnă, numărul patinoarelor este foarte mic, fără o infrastructură dezvoltată, e dificilă atragerea copiilor spre acest sport. Pentru dezvoltarea infrastructurii este nevoie de bani, iar statul nu investeşte în sporturile care nu aduc rezultate notabile.

Într-un interviu recent acordat Ziarului Financiar, Alexandru Hălăucă a spus că, în România, există doar şapte patinoare care corespund, dar nu integral, cerinţelor tehnice pentru practicarea hocheiului ca sport, însă cinci dintre acestea se află în centrul ţării.

„Avem deci regiuni întregi cu infrastructură hocheistică zero: Banatul, aproape toată Moldova, Dobrogea, Crişana şi Maramureş, Bărăganul. Bucureştiul, cu 10% din populaţie şi 25% din PIB, nu are în acest moment niciunul. Ce înseamnă asta? Pierderea a zeci de generaţii de copii din care s-ar fi putut selecta hocheişti“, a spus Alexandru Hălăucă.

Există însă şi situaţii în care sportivii fac performanţă sub steagul României, însă se antrenează în alte ţări, acolo unde există infrastructură. Spre exemplu, Mihaela Hogaş este cea mai rapidă patinatoare a României şi deţine recordurile naţionale la juniori şi seniori la probele de 500 şi 1.000 de metri, însă e nevoită să se antreneze în Germania. Mai mult, Campionatul Naţional al României de Patinaj Viteză nici măcar nu este organizat în ţară. Lipsa infrastructurii din România a fost una dintre principalele probleme cu care s-a confruntat Mihaela Hogaş. La competiţiile internaţionale, ea venea dintr-o ţară în care patinajul viteză se vede doar la televizor, în timp ce competitoarele sale beneficiau de toate cele necesare pentru a ajunge la performanţă.

---

► Cu lipsa infrastructurii şi a banilor, atât din partea statului, cât şi nivelul de trai scăzut din oraşele mai mici ale ţării, unele cluburi sportive abia reuşesc să supravieţuiască.

► Există însă şi situaţii în care sportivii fac performanţă sub steagul României, însă se antrenează în alte ţări, acolo unde există infrastructură.

► Lipsa infrastructurii din România a fost una dintre principalele probleme cu care s-a confruntat  şi Mihaela Hogaş, cea mai rapidă patinatoare a României.

---

Situaţia acestui sport este cu atât mai dificilă în a atrage noi sportivi, costul practicării patinajului de viteză creşte semnificativ din cauza antrenamentelor ce au loc în Germania.

„Ce face acest sport costisitor este faptul că trebuie să ne antrenăm în Germania. Avem nevoie de cazare, gheaţă, sală, masă şi transport“, spune Mihaela Hogaş.

Cu lipsa infrastructurii şi a banilor, atât din partea statului, cât şi nivelul de trai scăzut din oraşele mai mici ale ţării, unele cluburi sportive abia reuşesc să supravieţuiască.

Costina Piperea, director şi antrenor la CSS Alexandria, este de părere că factorul financiar, Alexandria având o slabă putere economică, contribuie semnificativ la numărul tot mai mic de copii care se apucă de sport. Mai mult, o mare problemă pentru astfel de oraşe este faptul că există mult mai puţini copii comparativ cu alte oraşe din ţară, astfel că baza de selecţie pentru performanţă este mai restrânsă.

Cu o infrastructură slab dezvoltată şi cu fonduri insuficiente din partea statului, există şi federaţii care construiesc strategii prin care îşi propun să atragă copiii către sport. Federaţia Naţională de Baschet va organiza, începând cu luna septembrie a acestui an, Olimpiada Naţională a Sportului Şcolar, care va presupune o serie de competiţii pentru copiii din clasele I-IV, meciuri 4x4 în toate şcolile din România. Cea mai bună metodă de a convinge copiii să facă sport este ca federaţia să meargă către ei.

Federaţia Română de Şah a încheiat un parteneriat cu Ministerul Educaţiei, prin care şahul va fi predat în şcoli ca materie opţională. Atât în cazul baschetului, cât şi a şahului, şcoala reprezintă sursa principală din care pot veni cei mai mulţi sportivi, chiar şi în pofida provocărilor cu care se confruntă sporturile locale.