Business sportiv

Business sportiv. Pariul ZF pe viitorii campioni. Luciana Catana, judo, 17 ani: Judoul formează caractere puternice, de cele mai multe ori lupta cu tine este cea care pune cele mai mari probleme

07.10.2022, 00:05 Autor: Georgiana Mihalache

Luciana Catana a început să practice judo de la 5 ani, iniţial să nu se plictisească. Pasiunea pentru acest sport a devenit însă un mod de viaţă pentru tânăra sportivă, care are deja în palmares medalia de argint de la Campionatele Europene de Cadeţi 2022 la doar 17 ani.

 

 1. Cum ai început să practici acest sport?

Povestea mea începe în sala de sport a Liceului ,,Independenţa“ Calafat, unde împreună cu bunica mea o adusesem la antrenament pe verişoara mea. Din fericire, generaţia dinaintea mea – generaţia lui Adrian Şulcă – a reuşit să-mi atragă atenţia şi după câteva minute am păşit pe tatami. Trebuia să fie doar o oră în care să nu mă plictisesc, însă datorită domnului antrenor Alexandru Pop, care i-a spus bunicii că aş fi bună de judo, am ajuns să fac naveta iniţial cu mamaie, apoi cu cine puteam şi cum mi se oferea ocazia. Totul numai să ajung la timp în sală.

 2. Ce îţi place cel mai mult la judo?

Judoul formează caractere puternice. Pe saltea eşti tu cu tine şi cu adversarul tău; de cele mai multe ori lupta cu tine este cea care pune cele mai mari probleme. Este vorba de cine nu renunţă. Ador senzaţia de după un meci greu, în care am dat tot ce am putut, în care am reuşit să rămân concentrată pe ce aveam de făcut şi să ignor oboseala sau durerea, în care am câştigat meciul cu mine, apoi m-am putut lupta direct cu adversarul.

 3.  De la ce vârstă ai început să practici judo?

Ţin minte că eram încă la grădiniţă. Cred că 5 ani.

 4.  La ce club practici acest sport în prezent?

Sunt legitimată la CSM Cluj-Napoca de cel puţin 2 ani, după ce m-am transferat de la C. S. „Independenţa“ Calafat - primul meu club. Georgiana Mihalache

5. Cine te-a susţinut cel mai mult în acest sport?

Sunt câteva persoane care mi-au fost alături încă de la început. Familia mi-a fost mereu aproape; tata mă ducea zilnic la antrenamente, chiar dacă asta însemna să-şi piardă 3-4 ore din timpul său, iar mama şi sora mea au fost şi ele lângă mine pe partea psihică; e foarte important să ştii că - în ciuda faptului că ai pierdut- întotdeauna ai pe cineva care să nu fie dezamăgit de tine şi să continue să te susţină. Lor li s-au alăturat domnul profesor Alexandru Pop, care nu a încetat o secundă să creadă în potenţialul meu şi Adrian Şulcă - un coleg exemplar, ce nu m-a lăsat niciodată să renunţ. Desigur, nu sunt singurii „susţinători“, dar lor le sunt cea mai recunoscătoare deoarece au fost constanţi în viaţa mea de sportiv.

6. Care sunt costurile lunare pentru practicarea sportului? Este scump acest sport?

Nu, nu este un sport foarte scump, însă - ca în orice alt domeniu - cu cât investeşti mai mult, cu atât rezultatul este mai de calitate. Costurile lunare diferă de la club la club, toate cluburile au o taxă lunară proprie, deplasările la concursuri sunt uneori sponsorizate, alteori plătite de sportivi.

7. Cum arată o zi din viaţa ta de sportiv?

Depinde foarte mult de perioada despre care vorbim. Am avut zile în care mă trezeam la 5, mergeam la antrenament, apoi la şcoală de la ora 7/8 până la ora 14/15, după aceea poate stăteam puţin în pat sau îmi făceam o temă, urmând să mă întorc la sală la ora 17:30, iar apoi în jurul orei 20 continuam cu temele până târziu. Vara am un program mult mai liber, îmi pot încarcă bateriile şi mă pot antrena mult mai bine, pentru că fac doar două antrenamente pe zi şi atât. Am şi perioade de mijloc în care merg o singură dată pe zi la sală în timpul anului şcolar şi - într-adevăr stau mai mult decât de obicei. Când e nevoie de recuperare, este puţin mai complicat, pentru că nu prea mai am timp să mă pregătesc pentru ziua următoare de şcoală; însă ce e uşor nu este satisfăcător; ador sentimentul acela când mă pun la somn şi adorm liniştită imediat pentru că ştiu că am dat tot în acea zi.

8. Cine te sprijină financiar?

 În prezent, toate cheltuielile aferente pregătirii mele sunt suportate de Federaţia română de judo şi de Comitetul Olimpic Român. Până să ajung componentă a lotului naţional, părinţii erau cei care îmi plăteau concursurile, cantonamentele, medicamentaţia şi echipamentul.

9. Cât de dificil este parcursul în acest sport, din punctul tău de vedere?

Nu este deloc un sport uşor, chiar nu este. Câteodată, deşi munceşti din greu, mergi la competiţii şi eşti învins. Atunci trebuie să te întorci la antrenamente şi să tragi tot mai tare. Alteori te accidentezi şi e foarte important să ai grijă să te recuperezi complet înainte de a relua programul obişnuit. Sunt suişuri şi coborâşuri, e necesar să fii gata să le depăşeşti. E important să fii disciplinat şi perseverent. Motivaţia apare - şi dispare la fel de repede, însă indiferent de asta tu trebuie să rămâi focusat pe plan, pe obiectivul principal.

10. Cât de mult te-a ajutat sportul până acum?

Foarte mult! M-a ajutat enorm să devin independentă de la o vârstă fragedă, să mă descurc pe cont propriu mai întâi în timpul deplasărilor la concursuri şi cantonamente, apoi pe tot parcursul anului, cât mă antrenez la sute de kilometri de casă, alături de lotul naţional în Cluj Napoca.

11. Care este sportivul tău preferat?

Sunt foarte mulţi sportivi excepţionali pe care îi admir! Toţi cei care ajung sus au poveşti cel puţin uimitoare. Nu pot spune un singur nume, mi-ar fi imposibil, deoarece fiecare m-a motivat prin acţiunile sale şi/sau mi-a oferit o lecţie importantă.

12. Care sunt obiectivele tale? Ce titluri/ medalii îţi doreşti să obţii?

Cât mai multe şi cât mai strălucitoare, cu siguranţă. Cu toate acestea, trei rezultate sunt în capul listei mele cu obiective pentru „a atinge succesul“. Am în plan ca până în 2026 să urc pe podiumul european şi mondial de seniori, iar în 2028 să câştig o primă medalie olimpică la Los Angeles. Drumul este lung, deci, bineînţeles că există şi obiective intermediare - mai mici.

13. Ce premii/titluri ai câştigat până acum?

În 2015 am câştigat primul meu titlu de campionă naţională (la copii, bineînţeles), de atunci am mai cucerit astfel de medalii strălucitoare de peste 10 ori; anul acesta reuşind chiar şi la nivel de seniori. Am participat de asemenea la turnee internaţionale şi cupe europene, unde am urcat pe podium, dar cel mai important rezultat al meu este medalia de argint de la Campionatele Europene de Cadeţi 2022. Ţin să le mulţumesc cu acest prilej tuturor antrenorilor care m-au ajutat în obţinerea acestor rezultate, începând cu domnul care m-a descoperit -Alexandru Pop, apoi continuând cu domnii şi doamnele antrenoare de la Cluj: Bodo Roland, Andreica Gianina, Florin Bercean, Simona Richter, Tomas Gergely, Kohei Oishi şi nu în ultimul rând, Loredana Ohâi şi Monica Ungureanu, sub îndrumarea cărora m-am pregătit anul acesta.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea Superbet