Business sportiv

Business sportiv. Peste jumătate dintre români nu au practicat niciodată activităţi fizice. „Sportul trebuie abordat ca pe o nevoie şi o necesitate. Banii investiţi în sport vor reduce din cheltuielile pe sănătate.“ Cât de activi sunt românii în comparaţie cu europenii?

19.08.2022, 00:07 Autor: Miruna Diaconu

După Bulgaria, România stă cel mai prost în regiune şi comparat cu Franţa, Germania, Spania sau Italia, la practicarea sportului.

Peste jumătate dintre români nu au practicat niciodată activităţi fizice şi mai puţin de două persoane din zece practică un sport în mod regulat, conform datelor Comisiei Europene. După Bulgaria, România stă cel mai prost în regiune şi comparat cu Franţa, Germania, Spania sau Italia, la practicarea sportului.

Doar 18% dintre români practică în mod frecvent un sport, iar un procent mai mic îl are Bugaria, doar 16% dintre cetăţeni, în timp ce ţări precum Franţa, Germania şi Spania, procentul oamenilor care practică un sport este de peste 40%.

Datele reflectă cât de angrenaţi sunt românii în sport şi activităţi fizice, iar rezultatele raportului Comisiei Europene arată faptul că la nivel de mentalitate colectivă, sportul nu este deloc o prioritate. Mai mult, oamenii nici nu conştientizează beneficiile pe care le-ar putea avea sportul în prevenirea bolilor.

„Sportul trebuie să fie abordat ca pe o nevoie şi ca pe o necesitate. Este important să ştim că sportul nu este doar de performanţă, ci un mod de viaţă activ. Tindem să considerăm că şcoala este de la gât în sus, iar sportul de la gât în jos, când de fapt este un tot, una are nevoie de cealaltă. Sportul reprezintă o prevenţie în sănătate. Banii investiţi în sport vor reduce din cheltuielile pe sănătate“, spune Virgil Stănescu, unul dintre cei mai importanţi baschetbalişti români.

Mai mult, sportul nu doar că joacă un rol important în prevenţia anumitor boli, dar le oferă oamenilor anumite abilităţi, care le vor fi de ajutor în viaţa de zi cu zi.

„Sportul te învaţă foarte multe lucruri pe care orice angajator, orice companie, le caută la angajaţii săi. Sportul dezvoltă trăsături de caracter şi anumite abilităţi precum lucrul în echipă, să ieşi din zona de confort, recunoaşterea rolurilor şi autorităţii, să priveşti atipic un proces, să fii alături de ceilalţi să fii fairplay, tot ce înseamnă o înţelegere a muncii împreună“, explică el.

Sportul, dar în special practicarea frecventă a activităţilor fizice, nu se adresează doar copiilor, ci şi adulţilor, cât şi oamenilor mai în vârstă.

Pentru creşterea procentului de oameni care practică sport sau diferite activităţi fizice este nevoie de o conştientizare a importanţei modului de viaţă activ. Atât statul, cât şi oamenii pot contribui la o educaţie în acest sens.

Virgil Stănescu este de părere că statul ar putea contribui semnificativ la acest lucru prin crearea unei infrastructuri sportive care să nu fie concentrată doar în marile oraşe, cât în toate comunităţile din ţară.

„Trebuie să creeze infrastructură, locuri în care lumea poate să se ducă să fie activă şi să facă sport, la orice vârstă, nu vorbim doar de copii şi adulţi, dar şi de seniori.“

Un alt lucru care ar putea contribui la conştientizarea importanţei sportului este crearea de modele. Performanţele Simonei Halep au atras foarte mulţi copii către tenis, iar acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul lui David Popovici. Chiar dacă statul nu contribuie direct la performanţele acestor sportivi, ar putea profita de pe urma lor pentru a crea programe de educaţie în sport.

Conform unui studiu al Comisiei Europene privind contribuţia sportului la dezvoltarea regională, sportul reprezintă şi un pilon economic, iar dezvoltarea lui are putea duce atât la dezvoltarea fizică şi psihică a unei comunităţi, cât şi la cea economică.

„Sportul are multiple legături cu alte activităţi economice, în special cu turismul, şi poate fi un element semnificativ al unei strategii mai largi de dezvoltare. Sportul este în special benefic în crearea de relaţii cu grupurile sociale care se confruntă cu excluziunea şi în dezvoltarea de competenţe de bază, dar transferabile, precum şi în creşterea capacităţii de inserţie profesională. Activităţile sportive necesită contribuţie umană şi, prin urmare, sunt destul de eficace în generarea de locuri de muncă la nivel local, atât în cadrul activităţilor sportive propriu-zise, cât şi pentru lucrările de construcţie şi de întreţinere a bazelor sportive. Pe scurt, sportul reprezintă un factor important al creşterii gradului de ocupare a forţei de muncă“, se arată în studiul Comisiei Europene.

Fără creşterea conştientizării importanţei sportului în rândul oamenilor, cât şi investiţiile în infrastructura sportivă, adoptarea unui stil de viaţă activ nu ar putea creşte.

 

 

August de aur pentru sportul românesc

Sportivii români s-au întrecut în medalii şi în competiţii câştigate în ultimele două săptămâni.

► David Popovici, două medalii de aur la probele de 100 şi 200 de metri liber de la Campionatele Europene de la Roma.

► Simona Halep a câştigat turneul de la Toronto, Canada, revenind astfel în top 10 WTA.

► Lotul de canotaj al României a câştigat 5 medalii de aur şi trei de bronz la Campionatele Europene, Munchen.

► Lotul de gimnaste al României - şase medalii la Campionatul European de juniori, Munchen.

► Bernadette Szocs şi Ovidiu Ionescu, medaliaţi cu argint la Campionatul European de tenis de masă din Munchen, iar competiţia continuă.

► Bianca Ghelber, medalie de aur la Campionatul European de atletism, Munchen, în proba de aruncarea ciocanului.

► Cătălin Chirilă, campion mondial la canoe simplu pe distanţa de 1.000 m, la Campionatele Mondiale de Canoe Sprint, Halifax, Canada.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea Superbet