Business sportiv. Şcoala în schimburi produce efecte şi în performanţa sportivă, copiii nu mai fac faţă programului. Manager CSU Andu Sibiu: „Am avut copii care s-au lăsat de sport din cauza programului“

♦ Orele de antrenamente trebuie să fie convenabile tuturor copiilor, ceea ce înseamnă că trebuie să ţină cont de programul şcolar. Dacă doi-trei copii fac şcoala în schimburi, toată echipa va avea antrenamente seara târziu.

Programul şcolar în schimburi produce efecte care se rostogolesc până la performanţa sportivă. Copiii care fac şcoală în schimburi şi, în paralel, sport trebuie să facă faţă unui program încărcat, care, de multe ori, se termină seara târziu. În unele cazuri, copiii renunţă la sport pentru a putea face faţă programului şcolar.

„Noi suntem în situaţia în care o parte dintr-o echipă, copii născuţi în 2011, face şcoala dimineaţa, iar jumătate face după-amiaza. Singura variantă este să punem antrenamente la 20:30, termină în jurul orei 22, ajung acasă şi se culcă la 23.30, iar unii dintre ei se trezesc la 6 dimineaţa să meargă la şcoală“, spune Andu Hanea, manager CSU Andu Sibiu.

Unul dintre riscurile unui astfel de program este ca părinţii sau copiii să decidă să renunţe la sport. „Am avut copii în clasa a VIII-a care s-au lăsat de sport din cauza programului, aveam antrenamente zilnice, iar ei au un examen de susţinut, programul era cu atât mai încărcat“, adaugă el.

Nu în toate şcolile programul şcolar este în schimburi, dar este suficient ca doi-trei copii să înveţe astfel pentru ca orele de antrenamente să se plieze pe toate programele şcolare ale copiilor.

„În Sibiu sunt cinci-şase şcoli generale extraordinar de căutate, toată lumea visează să îşi ducă copilul acolo, oamenii nu mai fac faţă cu numărul de clase şi şcoala se face în schimburi. Nu în toate şcolile se întâmplă asta“, precizează el.

Nemulţumirea există şi de partea părinţilor, care vor să îşi ducă în continuare copiii la sport. Alexandru Voinea, tatăl unui copil care face baschet de performanţă în Sibiu, spune că este necesară găsirea unei soluţii.

„Se studiază în şcoli în două schimburi, astfel de multe ori e dificil de a găsi ore de antrenamente convenabile tuturor. Aici ar fi de gândit şi un învăţământ dual, şcoală şi sport, pentru cei care fac sport de performanţă“, spune Alexandru Voinea.

Mai mult, chiar şi dacă copiii dintr-o echipă ar învăţa toţi într-un singur schimb, multe din echipele de sport organizează antrenamentele în sălile de sport ale şcolilor de stat, care pot pune la dispoziţie sala abia după încheierea cursurilor.

Problema nu este prezentă doar în Sibiu, ci şi în Bucureşti şi în oraşele unde şcolile învaţă în schimburi.

„Fiul meu este în clasa a V-a şi învaţă după-amiaza, adică în cele mai multe zile termină şcoala la ora 18. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul multor colegi de-ai săi de la baschet. Antrenamentele lui de baschet încep la 19.30, din cauza programului şcolar, şi se termină la ora 21. În unele zile, chiar şi după această oră intră o grupă de sportivi la antrenamente“, spune Daniela, mama unui băiat care face baschet.

Nu există o statistică la nivel naţional cu privire la numărul copiilor care învaţă în schimburi, însă în campania Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti Ziarul Financiar a primit date de la Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti care arătau că aproape opt din zece elevi din Bucureşti, adică peste 190.000, învaţă în schimburi.

Şcoala în două şi în trei schimburi va mai rămâne în sistemul educaţional românesc în contextul în care multe şcoli din ţară vor fi modernizate din fonduri europene, iar lucrările se vor întinde, probabil, pe câţiva ani.

Practica învăţământului în schimburi nu o să dispară mai ales în contextul în care multe şcoli vor trece prin procese de modernizare cu bani din PNRR. Ligia Deca, ministrul educaţiei, anunţa în vara anului trecut o finanţare record pentru 5.600 de unităţi şcolare, care vor fi modernizate şi digitalizate. În plus, pe lângă acestea, urma a fi semnate încă 4.000 de contracte pentru modernizarea altor şcoli din ţară. Modernizarea sistemului educaţional este necesară în contextul în care infrastructura şcolară este fie depăşită, fie insuficientă în multe cazuri din ţară.

Cu toate acestea, procesul de modernizare ar trebui să ţină cont de cum copiii şi profesorii îşi vor desfăşura mai departe orele.

Efectele unui astfel de program şcolar se resimt atât în plan fizic, cât şi în plan psiho-emoţional. Orele scurte şi pauzele de cinci minute nu le permit copiilor să facă mişcare, ceea ce înseamnă că vor sta o perioadă mai lungă de timp fără activitate fizică. Mai mult, programul în schimburi poate afecta şi actul educaţional. Copiii nu se mai pot concentra, mai ales în cazul elevilor cu vârste între 7 şi 10 ani, când capacitatea de concentrare se manifestă mai mult în prima parte a zilei decât după-amiaza sau seara