• Leu / EUR4.9024
  • Leu / GBP5.4966
  • Leu / USD4.4632
Business sportiv

Business sportiv. Sporturile locale de iarnă sunt aproape inexistente, iar ultima medalie câştigată la JO a fost în urmă cu mai bine de 50 de ani. Mihai Covaliu, COSR: „Avem lipsuri mari, ne ajung degetele de la o mână să identificăm toate patinoarele. Fără infrastructură nu putem vorbi despre sporturi de iarnă“

09.12.2022, 00:07 Autor: Miruna Diaconu

♦ România a reuşit să obţină ultima medalie  la Jocurile Olimpice de Iarnă în 1968, când Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe au luat bronzul la proba de bob 2 persoane ♦Patinajul nici măcar nu are o federaţie sportivă reprezentativă, aceasta fiind dizolvată în urmă cu câţiva ani din cauza gestionării banilor de către conducerea federaţiei. Ministerul Sportului nu a mai finanţat Federaţia Română de Patinaj începând cu anul 2013.

Pe lângă schiatul de agrement în staţiunile populare de la munte, România nu se poate mândri cu performanţa în sporturile de iarnă, fie că vorbim de schiat, bob, hochei sau patinaj. Patinoarele pot fi numărate pe degetele de la o singură mână, iar, în general, infrastructura destinată sporturilor de iarnă lipseşte cu desăvârşire.

Ultima medalie câştigată de români la o ediţie a Jocurilor Olimpice de iarnă a fost în urmă cu mai bine de 50 de ani, mai exact în 1968, când Ion Panţuru şi Nicolae Neagoe au luat bronzul la proba de bob  2 persoane. De atunci, România nu a mai reuşit să urce pe podium.

Cauzele sunt multiple şi ţin atât de factorii financiari, cât şi de cei sociali. Lipsa finanţărilor şi a specialiştilor, baza materială, costurile ridicate ale echipamentelor, dar şi de întreţinere a bazelor sportive sunt doar câteva dintre motivele pentru care performanţa în sporturile de iarnă abia dacă poate fi zărită.

„Răspunsul la ce nu a funcţionat trebuie căutat în sistemul economic şi social din care sportul reprezintă o mică parte. Nu aş începe cu resursa financiară, ci cu gradul de dezvoltare al sporturilor de iarnă: baza de selecţie pentru loturile naţionale, numărul de specialişti, număr de secţii, condiţiile, baza materială şi durata perioadei de pregătire pe zăpadă/gheaţă specifică în ţară. Apoi aş continua analizând costurile ridicate pentru materialele şi echipamentele sportive, de construire şi întreţinere  a bazelor pentru sectorul de iarnă“, spune Mihai Covaliu, preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român.

Infrastructura sporturilor de iarnă, spune el, a început să prindă contur şi în România, mai ales după organizarea Festivalului Olimpic de iarnă al Tineretului European din 2013 de la Braşov, dar apoi nu s-a mai făcut nimic în această direcţie.

„Avem lipsuri mari la sporturile pe gheaţă, respectiv patinoare. Ne ajung degetele de la o mână să le identificăm pe toate. Fără infrastructură nu putem vorbi despre sporturi de iarnă“, subliniază el.

Există doar trei  sporturi care au o federaţie reprezentativă, acestea fiind Federaţia Română de Hochei pe Gheaţă, Federaţia Română de Schi-Biatlon şi Federaţia Română de Bob şi Sanie. Până în 2019, a existat şi federaţia reprezentantivă patinajului, însă din cauza scandalurilor şi problemelor privind gestionarea banilor alocaţi din bugetul de stat, Federaţia Română de Patinaj a fost prima astfel de instituţie dizolvată. Sportivii au rămas fără o reprezentare la nivel central.

O medalie a Jocurile Olimpice de Iarnă e doar un vis, cel puţin în prezent, spune Mihai Covaliu, iar pentru a atinge acest obiectiv este nevoie de un plan de finanţare pe termen mediu şi lung, capitol la care sportul românesc nu excelează deloc.

„Să cauţi şi să oferi toate condiţiile necesare, să încerci să atingi idealul, pentru a vorbi de medalii. Noi, la sporturile de iarnă, mai avem mult de lucru. Dacă discutăm despre performanţa sporturilor de iarnă trebuie să ne orientăm către disciplinele sportive care reuşesc să participe la Jocurile Olimpice de iarna şi unde mai obţinem câteva rezultate la nivel internaţional“, explică el.

O etapă foarte importantă este formarea şi menţinerea specialiştilor în domeniu, pentru a putea avea sportivi, trebuie mai întâi să avem oameni care să îi formeze pe aceşti sportivi.

Pentru a avea specialişti este nevoie de un program de dezvoltare care să aibă obiective realiste şi resurse financiare.

„COSR susţine disciplinele sportive raportat la obiectivele de performanţă, acesta este specificul nostru. Am încercat să le oferim toate condiţiile care au depins de noi, nu este simplu. S-a reuşit obţinerea a două medalii olimpice de aur la monobob cu ocazia Jocurilor Olimpice de Tineret de la Lausanne 2020. Este un început, ne arata că se poate, dar mai este un drum lung până la medalia de la JO seniori“, adaugă Mihai Covaliu.

De la 2.800 de sportivi legitimaţi în 2010 în cele patru federaţii sportive, aici fiind adăugată şi Federaţia Română de Patinaj, anul trecut, numărul sportivilor legitimaţi care practicau hochei, schi şi bob a ajuns la aproape 5.200 de persoane, conform datelor Institutului Naţional de Statistică. Cu toate că este o evoluţie, fiind chiar o dublare a numărului de sportivi, numărul este în continuare mult prea mic.

Pentru a putea creşte numărul de sporitiv legitimaţi, e nevoie de o creştere a popularităţii acestor sporturi în rândul copiilor.

„Atragerea copiilor către sport se face, în principal, prin şcoală, chiar şi grădiniţe, participarea la orele de educaţie fizică şi sport, extinderea programei prin includerea diferitelor discipline sportive în orele respective raportat la tradiţia locală, baza materială şi profesorii specializaţi“, spune Mihai Covaliu.

Diversificarea disciplinelor sportive în şcoli înseamnă punerea la dispoziţia copiilor echipamentele sportive necesare, cât şi o infrastructură sportivă adecvată. Acest lucru stă însă sub semnul întrebării în contextul în care multe şcoli au o sală de sport într-o simplă sală de clasă în care au fost puse câteva echipamente, care oricum sunt insuficiente pentru numărul de copii.

În România există o singură pârtie de schi olimpică, care se află la Borşa, judeţul Maramureş, iar în Râşnov şi Cheile Grădiştei există baze sportive, unde au fost găzuite etape de Cupă Mondială.

Carpaţii nu sunt Alpii, însă cu implicarea statului prin crearea unui plan de dezvoltare pe termen mediu şi lung, dar şi promovarea acestor sporturi în rândul copiilor, sportuile de iarnă ar mai avea o şansă la o medalie olimpică.

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea Superbet