Un neam de oieri care s-a plictisit de branza si lapte ? Potrivit statisticilor din ultimii cinci ani, romanii consuma din ce in ce mai putine produse lactate.
Franarea trecerii de la proprietatea de stat in agricultura la cea privata n-a adus decat pagube: retelele de aprovizionare sunt quasi-inexistente, investitorii straini au intrat abia acum doi-trei ani pe piata, procesarea industriala a laptelui are o pondere foarte mica (sub o cincime din oferta totala de lapte). Ca urmare, potrivit studiului de mai jos, marile afaceri de-abia acum urmeaza.
Statisticile privind productia industriala de lactate din ultimii cinci ani indica o scadere accentuata pentru intreaga gama de produse: lapte de consum, produse lactate proaspete (iaurt, lapte batut sau kefir), branza si unt.
Cu o rata medie anuala de scadere de 47% intre 1995 si 1999, productia de lapte a atins 853 mii hl in 1999, in timp ce productia de lactate proaspete s-a ridicat in 1999 la numai 773 mii hl, inregistrand o scadere continua, cu o rata medie anuala de 31% intre 1995 si 1999.
Productia de branzeturi si unt a inregistrat acelasi declin: in 1999 productia de branzeturi s-a ridicat la numai 30.000 t, adica o scadere medie anuala de 14% fata de nivelul din 1995, in timp ce productia de unt a fost in 1999 de 6.000 t, reprezentand o scadere medie anuala de 28%.
Cererea este scazuta iar oferta, pe masura
Marea majoritate a procesatorilor de lapte considera ca aceasta stare de lucruri a aparut ca rezultat al lipsei de materii prime si a unei permanente scaderi a consumului de lapte si de produse lactate al populatiei.
Totusi, daca vom recurge inca o data la statistici si la studiile de piata in domeniu, vom constata ca nici oferta de lapte neprocesat si nici consumul de produse lactate al populatiei nu au suferit schimbari majore in decursul ultimilor 5 ani.
Oferta de lapte neprocesat a variat intre 1993 si 1999 de la un minim de 47.000 mii hl in 1993, la un maxim de 57.000 mii hl in 1996, si a fost mentinuta la nivele de peste 50.000 mii hl pe tot parcursul acestei perioade.
Pe de alta parte, consumul de produse lactate a inregistrat chiar o usoara crestere de 8% (calculata ca rata medie anuala de crestere) intre 1995 si 1999, pana la 194 l produse lactate (in echivalenti litri lapte) pe cap de locuitor, la sfarsitul perioadei.
De unde problemele?
Atunci ce determina toate aceste dificultati cu care se confrunta in prezent procesatorii industriali?
Mai intai trebuie mentionat ca, din oferta totala de lapte neprocesat in 1999, doar 18% a fost vandut procesatorilor industriali, 31% fiind vandut pe piata taraneasca, in timp ce cea mai mare parte a acestei cantitati (51%) a fost destinata fie pentru autoconsum (37%), fie pentru hrana animalelor (14%).
In al doilea rand, competitori straini puternici precum Danone, Hochland, Parmalat, Parametru si Dorna si-au consolidat prezenta pe piata.
Majoritatea au inceput sa produca in Romania spre sfarsitul anului 1998 si inceputul anului 1999, atragand astfel o cantitate tot mai mare de lapte neprocesat din acei 18% vanduti industriei de prelucrare, transformand astfel competitia pentru aprovizionare cu materie prima intr-o lupta si mai acerba.
Motivele pentru care o cantitate atat de mica din oferta totala de lapte neprocesat este atrasa de industria de prelucrare sunt sistemul inadecvat de colectare, existent in majoritatea regiunilor tarii, precum si pretul de achizitie neatractiv oferit de procesatori producatorilor locali.
Desfiintarea fostelor ferme de stat a dus la aparitia unui numar foarte mare de ferme private mici si mijlocii pe tot cuprinsul tarii, la folosirea pe scara redusa a metodelor stiintifice de hranire si ingrijire a animalelor si la disparitia aproape completa a facilitatilor de depozitare corespunzatoare a materiei prime.
Toate aceste aspecte s-au reflectat imediat in costul ridicat de colectare, suportat de procesatorii locali, si in scaderea continua a calitatii si a cantitatii materiei prime.
Pe de alta parte, in 1999, preturile oferite de procesatorii locali pentru laptele neprocesat au oscilat intre 2.500 lei/l si 3.500 lei/l, in timp ce pe piata taraneasca preturile au oscilat intre 3.500 lei/l si 5.000 lei/l.
De asemenea, un factor suplimentar care a atras in continuare producatorii de lapte (fermierii) catre piata taraneasca a fost plata in numerar, mult mai atractiva decat creditul de 30 de zile sau chiar mai mult pe care trebuia sa-l acorde procesatorilor de lapte.
Dar investitori straini, precum Danone si Hochland, au sesizat potentialul pietei romanesti, si in ciuda tuturor disfunctionalitatilor legate de lantul de aprovizionare au considerat ca merita sa se confrunte cu problemele pe termen scurt ale acestei industrii pentru a obtine beneficii pe termen lung.
ai intr-adevar, calcule simple ne pot da o idee asupra potentialului pietei romanesti de produse lactate pe termen mediu.
Luand in considerare pentru anul 2000 un pret mediu la nivelul consumatorului de 0,5 $/l pentru laptele de consum, 1,2 $/l pentru produsele lactate proaspete, 3 $/kg pentru unt si 2.4 $/kg pentru branzeturi, precum si nivelul productiei industriale pentru fiecare dintre aceste produse, putem face urmatoarea apreciere asupra volumului pietei de produse lactate din Romania (vezi tabel.xxxxxxxx)
* include smantana, iaurtul, kefirul, etc. (Sursa: analiza Roland Berger & Partners)
Prelucrarea ar tripla piata
Totusi, datorita faptului ca piata actuala de produse lactate se bazeaza doar pe 18% din totalul de lapte neprocesat produs de fermieri, ne putem astepta la lansarea unei strategii, extinse la nivelul industriei procesatoare, de atragere a ofertei de lapte neprocesat care se vinde in prezent pe piata taraneasca.
Astfel, 49% din totalul cantitatii de lapte neprocesat ar putea fi directionat catre industria de prelucrare, ceea ce va tripla aproape piata actuala de produse lactate, de la 225,3 mil $ la 613,3 mil $ (ceteris paribus).
Companii ca Danone si Dorna sunt un exemplu in aceasta privinta. Ambele s-au implicat in sprijinul producatorilor locali de lapte, ceea ce a condus la progrese considerabile in imbunatatirea sistemului de colectare a laptelui.
De exemplu, Danone ofera fermierilor sisteme moderne de depozitare si racire a laptelui neprocesat, servicii de intretinere si reparatii ale acestora, si plateste laptele neprocesat conform parametrilor sai de calitate.
Mai mult, Danone a inceput sa pregateasca directorii de ferme in vederea dezvoltarii abilitatii lor de a furniza produse de inalta calitate. In acest scop, 15 directori de ferme au si urmat deja un program de pregatire in Franta, cu ocazia Targului International de Agricultura.
Intre timp, Dorna Lactate, parte a grupului Dorna, este prima companie care ia masuri impotriva reducerii numarului de bovine din Romania.
Ca urmare a preocuparilor companiei pentru calitatea si cantitatea laptelui neprocesat, Dorna Lactate a hotarat sa cumpere 1.500 de vaci de lapte in cursul urmatorilor ani.
Aceasta actiune face parte dintr-un program pe 5 ani de sprijinire a fermierilor locali pentru furnizarea de lapte catre industria prelucratoare in cantitati mai mari si de mai buna calitate.
De aceste tipuri de initiative pot beneficia toate partile implicate pe piata produselor lactate. In felul acesta, procesatorii pot controla calitatea materiei prime si pot reduce costurile de aprovizionare cu materia prima printr-o gestionare mai buna a sistemului de colectare, la care se adauga posibilitatea unei desfaceri mai rapide a produselor lor pe piata.
Producatorii (fermierii) vor beneficia de asistenta din partea procesatorilor pentru marirea efectivului de bovine, stocarea laptelui neprocesat in conformitate cu cerintele de calitate ale producatorilor si, cel mai important, vor beneficia de o plata mai rapida a materiei prime livrate.
Mai mult, vor elimina costurile pe care le presupune transportul, taxele de piata si timpul petrecut la locul de vanzare, precum si riscul de a nu vinde produsul in perioada de validitate, limitata de conditiile necorespunzatoare de pastrare a acestuia.
Consumatorii se vor bucura, pe langa o gama mai larga de produse lactate disponibila la preturi mai reduse, si de o mai buna calitate a acestora, cu beneficii importante pentru sanatatea lor (posibilitatea de a alege produse cu continut diferit de vitamine sau procent de grasime).
Zona de colectare, esentiala
Desi exista potential pentru extinderea ariei de desfacere, piata produselor lactate ramane o piata regionala dependenta de zona de colectare.
Aceasta din cauza costurilor ridicate ale transportului, care se traduc printr-o ridicare a pretului produselor, reducand astfel competitivitatea produsului pe piata.
Majoritatea investitorilor straini si-au amplasat principalele facilitati de productie in jurul capitalei, pentru ca Bucurestiul ramane cea mai importanta piata alimentara a Romaniei.
Dar, in acelasi timp, noi fabrici au aparut in regiunile cu traditie in producerea laptelui, cum ar fi nordul Moldovei, Muntenia si centrul Transilvaniei, datorita apropierii lor de zona de colectare a materiei prime, precum si datorita perspectivei dezvoltarii unei piete a consumatorului la nivelul intregii tari.
Urmatorul pas pe care procesatorii de lapte trebuie sa-l faca, dupa imbunatatirea sistemului de colectare, este dezvoltarea unor canale de distributie mai eficiente.
ai in Romania, supermarket-urile vor castiga tot mai mult teren in ceea ce priveste vanzarea cu amanuntul. Astfel, tot mai multe produse lactate vor fi vandute in supermarket-uri, pe langa traditionalele "magazine din colt".
Mai mult, specializarea va deveni tot mai evidenta printre procesatori. Astfel, vor fi infiintate separat companii de colectare a laptelui, fie ca unitati independente, desprinse din marii prelucratori ca Danone, Dorna, fie ca investitii pe loc gol destinate sa deserveasca procesatorii de lactate prezenti pe piata.
Aceasta va ajuta atat producatorii, cat si distribuitorii, sa se concentreze mai bine asupra principalelor lor activitati, reducand costurile operationale si marind eficienta.
Fabricile autohtone se zbat sa supravietuiasca
Daca aceste masuri sunt mai usor de aplicat de companii ca Danone, Hochland, prelucratori autohtoni ca Napolact, Covalact, SCIL Mures, Miorita intampina mari dificultati. Motivele sunt, in principal, resursele financiare modeste, care nu le permit sa-si dezvolte sisteme eficiente de colectare, precum si abordarea inadecvata a pietei.
O posibila solutie pentru problemele lor ar fi reducerea activitatilor curente si mentinerea doar a celor cu profitabilitate ridicata. Masurile de restructurare ar trebui sa aiba drept scop specializarea, in vederea obtinerii unei mai mari profitabilitati pe anumite segmente de piata.
Specializarea se va putea traduce in costuri fixe mai scazute si productivitate crescuta, in timp ce eficientizarea portofoliului va ajuta companiile sa se specializeze fie pe segmente de piata marcate de o crestere rapida, fie pe sectoare traditionale in care compania se bucura deja de un renume.
Exemple de prelucratori ca Danone, specializat in producerea iaurtului, smantanii si a produselor pe baza de crema si Hochland, specializat in producerea branzeturilor, sunt relevante pentru acest tip de abordare.
Pe de alta parte, profitul procesatorilor autohtoni trebuie imediat reinvestit in infiintarea unor sisteme regionale eficiente de colectare, pentru ca cei ce vor castiga increderea fermierilor prin comenzi ferme si achitarea la timp a materiei prime preluate vor fi cei ce vor beneficia de extinderea pietei.
Oscar Zagrean , junior consultant Roland Berger&Partners
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
