Companii

Alexandrion Group şi-a lansat oficial activitatea în Japonia, la Tokio, în frunte cu Carpathian Single Malt Whisky, primul whisky românesc. ”Cel mai mare vis al meu este să fim prezenţi cu produsele Alexandrion Group în fiecare ţară din lume”

Teodora Tompea, moderator (stânga), dr. Nawaf Salameh, preşedinte fondator, Alexandrion Group şi Nicholas S. Kass, executive director for international corporate affairs, Alexandrion Group & Nawaf Salameh Family Office, la evenimentul de lansare Alexandrion în Japonia

Autor: Sorin Pâslaru

02.11.2023, 00:07 1156

„Cel mai mare vis al meu este să fim prezenţi cu produsele Alexandrion Group în fiecare ţară din lume şi ştiu că îl voi realiza. Deja ne vindem produsele noastre în mai mult de 50 de ţări.“

Aceasta a fost a treia propoziţie spusă de dr. Nawaf Salameh, un antreprenor român de origine siriană venit pentru studii de medicină în România în anii ’80, in discursul sau rostit săptămâna trecută la Tokio, la recepţia prin care Alexandrion Group a introdus în Japonia portofoliul premium de băuturi spirtoase si vinuri, alături de Carpathian Single Malt Whisky.

Salameh conduce astăzi Grupul Alexan­drion, cu o cifră de afaceri de peste 200 mil. euro la nivel global, conform declaraţiilor sale. Alexandrion Group are o reţea globală extinsă, coordonată prin intermediul unor huburi de business deschise în SUA (care acoperă inclusiv Canada şi teritoriile din regiune), Brazilia (care deserveşte ţările din America Latină), Dubai – UAE (care acoperă India şi ţările din Africa şi Orientul Mijlociu), Regatul Unit al Marii Britanii (de unde este coordonată activitatea pentru 41 de ţări din Europa).

„Am studiat timp de doi ani piaţa japo­neză şi am decis că aici va fi o piaţă foarte importantă pentru noi pentru că japonezii pun un foarte mare accent pe calitate, iar Carpathian, primul whisky single malt pro­dus de o companie românească, dar şi celelalte produse premium din portofoliul nostru îndeplinesc aceste condiţii.“

De la etajul 39 al hotelului Park Hyatt din Tokio, aceste declaraţii nu mai par o utopie. Este ora 20 şi capitala niponă vibrea­ză ordonat, luminile clădirilor de birouri se sting încet unele după altele, dar se intensifică benzile luminoase de pe străzi şi autostrăzi.

Un român prin adopţie aruncă o pro­vo­care lumii nipone: să îi guste vinul spumant, vinarsul, vodka, ginul, vinurile seci şi eroul serii, whisky-ul single malt Carpathian. Domni şi doamne îmbrăcate elegant printre invitaţi şi chiar şi câteva doamne în kimono sunt întâmpinate la recepţie de o echipă din care face parte o americancă, care a doua zi va dezvălui că studiază business internaţio­nal la San Francisco, specializarea japoneză, fiind intr-un internship deja de o lună la Tokio.

Atmosferă de gală. La intrare, o matrice a brandurilor Alexandrion Group pe un banner unde se opresc invitaţii pentru fotogra­fii­le de rigoare, iar întruchi­parea în licori vine ime­diat într-o vitrină în care tronează sticlele de vinars Brâncoveanu, de spu­mant Rhein Extra, de vinuri Hiperion şi de whisky Carpathian Single Malt. O muzică în surdină de la o formaţie cocoţată deasupra sălii principale unde s-a desfăşurat evenimentul însoţeşte clinchetele paharelor şi murmurul vocilor în toate limbile pământului. În stânga şi în dreapta dai de influenceri japonezi care scriu despre vinuri sau whisky, de reprezentanţi ai unor firme de distribuţie şi de români veniţi de peste 20 de ani în Japonia pentru an­treprenoriat sau cu jobul, ca expaţi.

Înalţi oficiali guvernamentali şi ambasa­dorul României în Japonia însoţesc un eveniment prin care cristalul apei din Munţii Carpaţi, gustul orzului din Valea Buzăului şi ştiinţa distilatorilor de a folosi butoaiele de învechire a whiskyului s-au îngemănat în licoarea de 40, 46 sau 62.2 de grade pe care doctorul Salameh mizează ca va cuceri inimile japonezilor: Carpathian Single Malt Whisky.

Grupul este deja prezent pe piaţa japoneză prin produsele pe care le-a vândut aici, dar în ultimele trei luni a lucrat împreună cu Ambasada României în Japonia pentru această prezentare-eveniment a produselor sale.

Japonezii, după cum se vede, sunt curioşi, iar strategia Alexandrion Group de intrare într-o piaţa atât de solidificată precum cea a whisky-ului, dominată de branduri anglo-saxone, este să vină cu o gamă multiplă de expresii, oferită de învechirea în butoaie de vin din multe ţări.

Unul din whiskyuri ai putea să juri că este de fapt un coniac pentru că a stat în butoaie în care a fost învechit coniacul. Ca orice alt aliment sau băutură, whiskyul e un produs viu, iar maeştrii distilatori îl duc într-o direcţie sau alta, în funcţie de creativitatea lor şi de tendinţele pieţei.

„Mizez pe tineri. Whiskyul începe să fie o băutură tot mai preferată de noile generaţii, dar trebuie să le oferi varietate şi să îi surprinzi“, spune Salameh.

Doctorul se mişcă relaxat printre invitaţi, cu toate că este la 10.000 de kilometri de unde şi-a început afacerea, în Prahova, cu brandy-ul Alexandrion. Sunt deja 4-5 ani de când a decis că Alexandrion va deveni un grup global şi a început să atace pe rând diverse pieţe internaţionale. Spune că a avut evenimente similare şi în Bulgaria, Franţa, SUA, UK, Grecia sau Cipru. A angajat oa­meni cu experienţă de 15-20 de ani în marile companii internaţionale producătoare de băuturi spirtoase, talente în domeniul lor.

Grupul deţine doua distilerii în Prahova si pivniţe în care se maturează vinuri spumante la Azuga, dar urmează să finalizeze altă distilerie în New York. „Ambiţia noastră este să facem chiar şi o distilerie în Japonia“, spune Salameh a doua zi, la o conferinţă de presă unde participă circa 20 de jurnalişti specializaţi în piaţa de băururi şi restaurante, oficiali şi alţi reprezentanţi ai firmelor nipone. Japonezii sunt mari iubitori de whisky, iar producţia locală de whisky japonez este în creştere an de an.

Salameh spune că firma s-a dezvoltat doar prin fonduri proprii, fără credite şi că ar fi necesară, pentru extinderea în străinătate a companiilor româneşti, linii de finanţare speciale, aşa cum se procedează în orice ţară a lumii.

„Suntem prezenţi aici cu vinarsul Brânco­veanu, cu brandy-ul Alexandrion, cu lichio­rurile Saber, cu whisky-ul Carpathian Single Malt, cu vodka Kreskova, cu ginul Kingsbury şi cu vinurile Hyperion şi Rhein Extra. Nu forţăm nota. Am invitat în această seară 400 de oameni să guste. Vrem să devenim parteneri de încredere ai oamenilor de afaceri din Japonia şi să convingem consumatorul japonez de calitatea produselor noastre.“

El spune că mizează în anul următor pe vânzări de cateva milioane de euro pe piata japoneză cu toate produsele.

„Pentru piaţa japoneză am studiat doi ani terenul, iar în organizarea acestui eveniment ne-am sprijinit cu Ambasada României în Japonia.“

Strategia de distribuţie va fi către HoReCa şi liquor shops, iar un whisky single malt Carpathian va costa circa 60 de dolari, asemănător cu preţurile whisky-urilor anglosaxone. Alexandrion Group a investit in primul single malt românesc cinci ani ca să poată să scoată prima picătură de whisky. Este nevoie de o dublă învechire, iar butoaiele alese sunt cele care definesc gustul.

„Produsele Alexandrion Group sunt un ambasador al României. Avem experienţa producţiei de băuturi alcoolice în cadrul grupului pe anumite linii de business care datează din 1789, dar în acelaşi timp beneficiem de tehnologie modernă şi de experţi internaţionali. Investiţia noastră în Japonia este nu numai un business, ci este startul unei călătorii de împrietenire culturală şi de business între România şi Japonia.“

Printre cei 400 de invitaţi s-au numărat şi Gabriela şi Costin Mândrea, expaţi români care lucrează pentru multinaţionale în Japonia. Gabriela a devenit între timp consultant pentru investiţii. „Este impresionant ce am văzut în această seară şi pot să spun că multe companii din România şi-ar putea găsi desfacere în Japonia. Japonezii sunt interesaţi de tot ce înseamnă produse naturale de calitate. De asemenea, ar putea fi interesaţi de investiţii în apele termale din România încă insuficient exploatate.“

Ambasadorul României în Japonia, Ovidiu Drângă, spune: „Evenimentul a surprins prin originalitatea organizării şi a convins prin consistenţa participării. În plus, mesajul transmis a fost îndrăzneţ, arătând că nivelul de ambiţie al oamenilor de afaceri români este ridicat.“

România a exportat în 2021 băuturi de doar 194 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de 2019, înainte de pandemie. Pe de altă parte, importurile au fost de 537 mil. euro în 2021, cu 70% mai mari faţă de 2019. Acestea sunt ultimele date disponibile.

Per total, România are un deficit uriaş al balanţei agroalimentare. În 2021, exporturile de produse alimentare au fost de 2,1 mld. euro, iar importurile de 6,2 mld. euro.

România a exportat in Japonia mărfuri de 294 mil. euro în 2021 şi a importat mărfuri de 359 mil. euro. Spre comparaţie, exporturile către China au fost de 1,1 mld euro exporturi în 2021, dar importurile au fost de 6,2 mld. euro.

 

Ambasadorul României în Japonia: Evenimentul Alexandrion arată nivelul ridicat de ambiţie al oamenilor de afaceri români

Evenimentul a surprins prin originalitatea organizării şi a convins prin consistenţa participării. Cei prezenţi au provenit din comunitatea de afaceri şi din mediul diplomatic. În plus, mesajul transmis a fost îndrăzneţ, arătând că nivelul de ambiţie al oamenilor de afaceri români este ridicat. Prin promovarea în Japonia, Alexandrion Group demonstrează că România încearcă şi reuşeşte să existe economic în afara Europei, adică are curaj antreprenorial şi resurse financiare să intre pe una din cele mai competitive pieţe din lume, asumându-şi riscuri. Pentru ambasadă, a fost un exemplu de bune practici. În timp record, în doar 3 luni, ambasada a reuşit sincronizarea cu o firmă privată de top pentru organizarea unui eveniment de înalt nivel. Conjugându-ne eforturile, am reuşit să contribuim la consolidarea prestigiului României performante.

Î: Cum s-a implicat Ambasada României în acest eveniment, de ce şi cum se poate implica în general pentru eventuale extinderi ale firmelor româneşti în Japonia?

R: Ambasada a oferit girul evenimentului, asigurându-i un nivel adecvat de credibilitate şi vizibilitate. În cultura antreprenorială niponă, asocierea instituţiilor statului la demersuri de promovare economică este esenţială. Ne-am mobilizat contactele şi buna reputaţie pentru a atrage un public avizat şi influent. Au fost prezenţi, printre alţii, reprezentanţi ai cabinetului PM, consulul onorific al României la Osaka, parlamentari şi diplomaţi. Personal, am avut o scurtă intervenţie la început, alături de ambasadorul Greciei în Japonia. Şeful secţiei economice a ambasadei s-a implicat în tot procesul de pregătire a evenimentului, care a presupus o interacţiune sofisticată cu autorităţile japoneze, dată fiind presiunea timpului.

Î: Cum poate România beneficia mai mult ca ţară de forţa, de inovţia şi de capacităţile de finanţare care caracterizează economia japoneză?

R: România trebuie să-şi diversifice parteneriatele tehnologice şi financiare cu state like-minded din afara UE. În opinia mea, ucenicia noastra in UE s-a incheiat. Putem privi şi acţiona făra complexe în exteriorul spaţiului comunitar pe diferite pieţe şi în mai multe domenii. Putem fructifca multiple oportunităţi cu condiţia să avem o strategie, o viziune, adică un set de priorităţi şi un portofoliu de resurse alocate inteligent pentru a pătrunde pe noi pieţe financiare, pentru a interacţiona avantajos cu parteneri din zona indo-pacifică a căror pondere în economia globală va creşte. Japonia este principalul partener al României în Asia şi asocierea cu firmele japoneze ne va permite să ne plasăm avantajos în noile lanţuri de producţie globale care se reconfigurează. Am început o colaborare pe zona inovării, găzduind prima ediţie a forumului inovării RO-JP la Cluj în iunie. Lucrăm deja la pregătirea ediţiei de anul viitor, cu obiectivul de a crea câteva ecosisteme româno-japoneze dedicate inovarii in domenii cheie, cum ar fi IT, biomedicină şi altele. Şi din zona energiei vin veşti bune, la fel pe palierul infrastructurii, în special pe linia reabilitarii seismice a podurilor şi clădirilor cu asistenţă japoneză.

Lecţia japoneză cea mai importantă este lecţia încrederii dintre stat şi mediul privat, care se construieşte greu dar este indispensabilă pentru progresul societăţii. Aici noi mai avem mult de lucrat, din pacate. Eu sunt optimist. România s-a schimbat profund în bine. Depinde de noi toţi ca această schimbare să fie ireversibilă si să producă dividende pentru toti.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Power Summit’24
AFACERI DE LA ZERO