Companii

Baschetbalistii din NBA se imbraca de la Siretul Pascani

17.09.2004, 00:00 104

Maieurile sau shorturile cu care sunt echipati jucatorii de la Chicago Bulls sau Los Angeles Lakers, puternicele echipe din campionatul american de baschet (NBA) nu sunt produse in Statele Unite, ci la Pascani, la producatorul de textile Siretul.
Compania a vandut pana acum peste 100.000 de seturi de echipamente pentru basket, in Statele Unite in cadrul unei colaborari mai largi cu o companie americana, Global One Fashion Options.
"Am produs echipamente cu siglele tuturor echipelor din NBA, iar echipamentele sunt chiar cele pe care le poarta jucatorii," spune Magda Andrei, directorul general al Siretul.
Compania are livrari lunare catre Statele Unite in valoare de 0,5 milioane de dolari, care mai includ si alte tipuri de echipament sportiv, printre care si pentru producatorul marcii de echipament sportiv Champion. La fel ca si in cazul echipamentelor livrate pentru Champion, echipamentele baschetbalistilor americani nu poarta insa marca companiei.
Siretul este specializata in productie de materiale textile si confectii din fibre sintetice, fiind printre putinele companii din domeniul textil din Romania care nu lucreaza in lohn. "Noi cumparam firele din export si fabricam cu acestea produsele pe care le livram clientilor nostri," spune Magda Andrei.
Fabricanti de textile care lucreaza in lohn fac prelucreaza doar materialele clientilor, acestia din urma, cei mai multi companii internationale, profitand de pe urma costurilor reduse cu forta de munca din tari ca Romania.
Reprezentanti companiei spun ca productia de echipamente pentru NBA este profitabila. "Pentru noi este un contract avantajos pentru ca este vorba de o cantitate mare, ceea ce ne permite sa  avem costuri mai reduse," afirma directorul general al companiei.
Siretul este cunoscuta pe piata interna mai ales ca producator de perdele, doar 20% din productie fiind destinata exportului. Siretul mai produce si tapiterii auto, clientul traditional fiind uzina Dacia de la Pitesti. Daca pana acum Siretul a lucrat pentru modelele Dacia 1300, compania va incepe sa produca tapiterii si pentru modelul Solenza, unde Dacia achizitiona pana acum tapiteriile de la un alt producator.
Directorul general al Siretul spune ca societate nu colaboreaza cu Dacia si pentru modelul Logan, lansat recent, pentru ca nu produce tipul de tapiterie pe care francezii de la Renault au hotarat sa il foloseasca. Siretul mai produce si tapiterii auto pentru modelul Matiz al Daewoo.
Compania a inregistrat  in primele sase luni cu o scadere de peste 50% a profitului fata de perioada similara a anului trecut, in conditiile in care vanzarile s-au mentinut in termeni reali la un nivel apropiat de anul trecut in conditiile scaderii vanzarilor pe piata interna. Compania a vandut in prima jumatate a anului de aproximativ 6 milioane de euro si a avut un profit de 0,15 milioane de euro.
Petru Prunea, presedintele Consiliului de Administratie al Siretul spunea ca una din cauzele scaderii profitului a fost cresterea cu 30% a cheltuielilor salariale fata de aceiasi perioada a anului trecut.
Compania a fost una din vedetele Bursei de Valori la inceputul acestui an  cand salariatii, care detineau pachetul majoritar au inceput sa isi vanda actiunile pe piata. La Bursa a inceput o lupta intre mai multi investitori pentru preluarea controlului asupra companiei, astfel ca pretul actiunilor s-a majorat de peste sase ori pe parcursul anului trecut. Societatea este controlata in  prezent de un grup de investitori grupati in jurul societatii de intermediere pe piata de capital SSIF Broker din Cluj. SIF Transilvania detine un pachet de 5,6% din actiuni, iar o alta societate de intermediere din Cluj controleaza un alt pachet semnificativ.
Ultima tranzactie cu actiuni Siretul s-a realizat la 1.840 lei/actiune, pret la care capitalizarea companiei este de 5,5 milioane de dolari.
vlad.nicolaescu@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO