Piata materialelor utilizate in industria mobilei - fie ca este vorba de cherestea bruta, fie de diverse furniruri si placaje - a atras in ultima perioada investitii de sute de milioane de dolari. Cauzele invocate: abundenta materiei prime, costuri reduse cu forta de munca, pregatirea foarte buna a celor ce lucreaza in domeniul prelucrarii lemnului. O alta miza importanta este insa o piata interna de circa 350 de milioane de dolari anual.
Productia de mobilier s-a ridicat anul trecut la circa 785 de milioane de dolari, dintre care aproape 80% (614 mil. $) a fost valoarea exporturilor. Potrivit analistilor industriei, circa 50% din costurile de productie sunt reprezentate de cheltuielile cu materiile prime si materialele, in timp ce adaosul mediu practicat este de circa 10%. Ca urmare, costul total al materiilor prime utilizate se ridica la aproximativ 350 de milioane de dolari.
Insa nu chiar toti acesti bani intra in conturile fabricantilor de materiale, avand in vedere ca multe dintre fabricile de mobila, in special cele de mari dimensiuni au si propriile capacitati de prelucrare a lemnului. Compania Alprom din Pitesti are propria capacitate de PFL (placi din fibre de lemn) care produce chiar mai mult decat necesarul intern, astfel ca Alprom exporta circa 1.000 de tone de PFL lunar in anii precedenti. In prima parte a acestui an, din cauza recesiunii europene, exportul de PFL s-a redus la jumatate, a spus Violeta Anton, director economic al companiei.
De asemenea, in industria mobilei mai are loc si un fenomen asemanator lohn-ului, adica unele fabrici importa parti de mobilier si componente care sunt ansamblate si ulterior exportate, a declarat pentru Ziarul Financiar Viorica Rabocea, consilier tehnic in cadrul Asociatiei Producatorilor de Mobila din Romania (APMR).
Investitia scade importurile
Companii straine precum Holzindustrie Schweighofer din Austria, grupul italian Frati sau Kronospan au ales Romania ca tinta a unor investitii de zeci de milioane de dolari in fabrici de prelucrare a lemnului pentru producerea de cherestea sau placi din fibre lemnoase. De asemenea, oficialii companiei Pal Braila, care are ca actionar majoritar un holding elvetian, au afirmat ca vor investi 100 de milioane de euro pentru o fabrica de PAL (placi din aschii de lemn) si o capacitate de productie a mobilei.
In aceste conditii, cea mai mare parte a componentelor si materiilor prime necesare productiei de mobilier sunt fabricate in tara, importul fiind aproape nesemnificativ. “Se importa anumite accesorii metalice, care nu se produc in tara sau sunt mai ieftine si de o calitate superioara celor autohtone, si mai sunt importate mici cantitati de cherestea, in general specii nobile si foarte valoroase”, a mai spus Rabocea.
Grupul italian Frati si firma austriaca Holzindustrie Schweighofer au ales orasul Sebes pentru a investi 180 mil. $ in fabrici de placi din aschii de lemn (MDF si PAL), respectiv 70 mil. euro intr-o fabrica de cherestea. In plus, Frati a deschis si o linie de productie pentru adezivi. Firmele Losan din Spania si Werzalit din Germania au investit in fabrici de cherestea la Brasov, respectiv Lugoj. Compania finlandeza Finnforest a investit anul trecut 22 milioane euro in fabrica de panel de lemn Baco Production de la Comanesti si a lansat constructia unei fabrici de placaj din lemn de plop la Calarasi, o investitie estimata tot la 22 de milioane de euro.
Fabricile din Romania aveau la sfarsitul anului urmatoarele capacitati de productie: 444.000 de metri cubi de PAL, 300.000 de metri cubi de MDF (numai in cadrul fabricii din Sebes a grupului Frati), 110.000 mc de placaje, 36 milioane de metri patrati de furnire estetice. In cazul productiei de PFL, capacitatea este de numai 42.000 mc, iar specialistii considera ca si aceasta va fi inchisa in curand. “PFL se va inlocui si speram sa se faca o fabrica de PAL subtire”, a precizat oficialul APMR.
Pe de alta parte, o alta nemultumire a specialistilor din industrie este exportul de busteni, care ii lipsesc pe producatorii interni de multe esente scumpe, cum ar fi ciresul de exemplu.
Panouri vs lemn masiv
Si chiar daca pe piata au aparut din ce in ce mai multe capacitati de productie a placilor de lemn, fabricile romanesti prefera inca sa produca mobilier din lemn masiv sau panouri de lemn masiv. Aceasta preferinta este justificata insa de cerintele pietei occidentale catre care se indreapta cea mai mare parte a productiei.
In Europa de Vest nu se mai produce foarte mult mobilier din lemn masiv, pentru ca necesita cheltuieli mai mari cu forta de munca.
Pe de alta parte, consumatorii romani, mai ales cei tineri, prefera mobilierul din panouri, cu un design modern, care este in general importat din alte tari estice, ca Polonia. Reprezentantii industriei spun despre mobila importata ca este in general de o calitate mai slaba, dar are avantajul de a fi mai ieftina.
Ca urmare, importurile de mobilier au crescut in ultimii ani cu un ritm mai ridicat decat al exporturilor, ajungand la aproape 100 mil. $ anul trecut si la aproape 60 mil. $ in primul semestru a anului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
