Companii

Cod de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă în România: în următorii 2-3 ani se pot instala circa 4.000 MW în eoliene şi solare, dar fără deblocarea consumului de energie şi stocare, noile investiţii sunt puse sub semnul întrebării

Sebastian Burduja, ministrul energiei: Sprijin ideea de curăţenie în piaţa de energie verde. Investitorii serioşi sunt incomodaţi de cei care nu joacă în mod corect. Soluţia este să percepem o garanţie.

Sebastian Burduja, ministrul energiei: Sprijin ideea de curăţenie în piaţa de energie verde. Investitorii serioşi sunt incomodaţi de cei care nu joacă în mod corect. Soluţia este să percepem o garanţie.

Autor: Roxana Petrescu

22.09.2023, 18:00 3488

♦ Până la finalul acestui an se vor pune în funcţiune 72 MW în proiecte de energie eoliană, primele astfel de investiţii pe care piaţa le vede după un deceniu de îngheţ, şi aproape 1.000 MW, aflaţi acum în stare avansată de construcţie, pe zona de proiecte solare ♦ Până în 2030, România are în vedere capacităţi noi de 10.000 MW în proiecte de energie verde, la care se adaugă proiecte nucleare sau pe gaz, întrebarea cheie pentru toate aceste intenţii fiind cine va consuma energia când acum cererea scade spectaculos.

„Doar trecând o par­te din con­sum către e­ner­gie elec­tri­că vom reuşi. In­dustriile energointensive, transportu­rile trebuie trecute spre zona de con­sum de energie electrică. Dar mai este un lucru. Va fi o obligaţie legată de con­sumul de e­nergie verde. Dacă nu vei con­suma verde, vei fi taxat“, a spus Liviu Gavrilă, vicepre­şedinte RWEA (Romanian Wind Ener­gy Association), în cadrul conferinţei de lansare a celei de-a doua ediţii a Codului de Bune Practici pentru Energia Regenerabilă în România.

Codul, o iniţiativă a RWEA şi RPIA (Romanian Photovoltaic Indus­try Asso­ci­ation), este o mapare a pieţei de energie verde din România, cu evi­denţierea opor­tunităţilor, dar şi a pro­vo­cărilor pe care in­vestitorii în dome­niul le au în acest mo­ment. Calculele ZF făcute pe baza datelor Eurostat ara­tă că la nivelul anului 2021, doar 25% din consumul final de energie al UE era asigurat de energie electrică. Din nou, statele nordice stau bine la acest capitol, Norvegia având un procent de peste 51% de electrificare a economiei sale, în timp ce România avea un procent de numai 16%. De la această medie euro­peană de 25% la nivelul anului 2021, până în 2050 ponderea energiei electrice în consumul total de energie ar trebui să ajungă la 58%, lucru care va necesita o creştere de 5-7 ori a capacităţii de produc­ţiei de energie regenerabilă la nivelul anului 2050 faţă de 2020. Dar în absenţa acestei corelări între proiectele de produ­cere a energiei cu con­sumul, realizarea in­vestiţiilor devine pro­blematică. „Până la data de 31.07.2023 Transelectrica a emis ATR-uri (avize tehnice de racordare) pentru 6.572 MW în centrale electrice eoliene (CEE) şi 5.106 MW în centrale electrice fotovol­taice (CEF). Având în ve­dere pro­iectele aflate în derulare şi res­tric­ţiile impuse de necesitatea întăririlor de reţea, estimăm că în următorii 3 ani se pot instala 2.500 MW în CEF şi 500 MW în CEE, aceasta fără a lua în consi­derare puterea instala­tă la prosumatori“, atrage atenţia Ştefăniţă Munteanu, CEO Transelectrica, trans­portatorul naţional de energie, în cadrul celei de-a doua ediţii a Codului de Bune Practici pentru Energie Regene­rabilă în Ro­mânia.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Citește continuarea pe
zfcorporate.ro
AFACERI DE LA ZERO