"Criza nu se resimte la nivelul consumatorilor in acest moment deoarece chiar daca au avut loc disponibilizari, in majoritatea cazurilor, angajatorul a oferit si pachete compensatorii pentru a acoperi salariul pe cateva luni pana la un an. Pana cand acesti bani vor fi cheltuiti criza va intarzia sa se simta in buzunarul consumatorilor, iar aceasta va dura cateva luni", a declarat Radu Timis.
La nivel de business, blocarea finantarii si devalorizarea leului sunt principalele probleme cu care se confrunta producatorul.
"Din punctul de vedere al executiei, finantarile sunt realizate la fel de repede ca in anii trecuti, dar acestea sunt oferite numai clientilor fideli ai bancii. Daca inainte de ultimul trimestru al anului trecut existau companii care discutau cu mai multe banci pentru a obtine cea mai mica dobanda, acum acestea nu mai au sansa de a primi finantare", explica Timis.
Mai mult, chiar si jucatorii puternici ai industriei, care sunt clienti fideli ai unei singure banci, intampina anul acesta dificultati la obtinerea unei finantari. "Inainte ca aceasta criza sa fie resimtita si pe plan local, finantarile erau date doar pe notorietatea companiei, acum se cer noi garantii pentru acordarea imprumuturilor", spune actionarul CrisTim.
In conditiile in care atat producatorii, cat si distribuitorii si retailerii au redus perioada de recuperare a platilor cu aproximativ o saptamana, faptul ca finantarile se obtin mai greu pune o presiune si mai mare asupra companiilor. Tot reticenta bancilor de a acorda finantari in aceasta perioada sta la baza deciziei reprezentantilor CrisTim de a "ingheta" investitiile planificate pentru anul acesta.
"Planul de investitii pentru acest an este aprobat, dar este momentan inghetat. Suntem rezervati in ceea ce priveste investitiile anul acesta si vom investi numai pentru a acoperi nevoi urgente", a declarat Gabriel Alexandru, vicepresedinte al grupului CrisTim.
CrisTim intentiona sa investeasca anul acesta aproximativ 7-8 milioane de euro, prin intermediul proiectelor Sapard, in construirea unui nou abator si a doua noi ferme, investitii care nu vor mai fi demarate in 2009.
"Daca statul ar putea sa finanteze jumatate din suma necesara in preluarea proiectelor Sapard, iar dupa finalizarea proiectului restituirea imprumutului sa fie preluata de banci, aceasta ar putea debloca sistemul. Aceasta lege exista, dar nu s-a creat sistemul necesar pentru a putea fi aplicata", sustine Timis.
Si achizitiile pe care actionarul CrisTim declara in urma cu cateva luni ca intentioneaza sa le realizeze raman doar la nivel de intentie pentru moment.
"In conditiile in care sistemul general se inrautateste, orice achizitie poate sa fie fatala. Nu conteaza numai pretul de achizitie al companiei, ci si costurile ulterioare ale integrarii acesteia. De aceea, realizarea unei achizitii in acest an depinde de oportunitatile care apar si de ceea ce aceasta aduce nou companiei fata de problemele pe care le creeaza. Oricum, apetitul bancilor pentru a finanta achizitii este scazut in aceasta perioada", spune Alexandru.
Cu toate acestea, principalele probleme ale industriei mezelurilor vor fi in acest an evolutia consumului si cursul leu- euro.
"Stiam ca intotdeauana inceputul de an este una dintre cele mai slabe perioade pentru industria mezelurilor, cu scaderi cuprinse intre 10 si 20%, insa acum nu stim cat de mult se va reduce consumul si daca scaderea va fi mult mai mare. E o perioada extrem de dificila, mai ales ca leul s-a prabusit, iar in industria noastra majoritatea materiei prime vine din import. Trebuie sa adaptam strategiile din mers pentru a face fata acestei situatii", a afirmat vicepresedintele grupului CrisTim.
Potrivit lui Alexandru, prima varianta de buget a companiei pentru 2009 s-a bazat pe un curs de schimb de 3,85 lei pentru un euro, astfel ca planurile "trebuie ajustate din mers pentru a ne asigura ca mentinem un echilibru optim intre vanzari si profitabilitate".
"In anii trecuti bugetul era refacut o data pe an. Anul acesta va trebui sa il verificam lunar si sa fim mult mai atenti ca inainte. Pentru 2009, am bugetat o crestere a cifrelor de afaceri pe toate liniile de business intre 10 si 15%. Ramane sa vedem in ce masura acest plan este viabil", spune Alexandru.
CrisTim a inregistrat anul trecut pe divizia de mezeluri o crestere a cifrei de afaceri de 18% in lei si de 8% in euro fata de rezultatele obtinute in anul precedent, ca urmare a majorarilor inregistrate de pretul materiei prime (carne) in cursul anului 2008. Astfel, la finalul anului trecut, CrisTim a avut o cifra de afaceri din businessul de mezeluri de 92 de milioane de euro.
"Volumic se afla la acelasi nivel, ca urmare a faptului ca anul trecut consumatorii au cumparat mai multe specialitati si produse cu valoare adaugata mai mare", afirma Radu Timis.
El a adaugat ca din cauza ingreunarii conditiilor de creditare, dar si de rambursare a finantarilor primite de la banci profitul net inregistrat de CrisTim pe businessul de mezeluri a reprezentat anul trecut doar 1,5% din cifra de afaceri, fata de anii trecuti cand marja de profit era de peste 7%.
"Am incheiat 2008 cu un EBITDA de 10% din cifra de afaceri. Din cauza creditarii si rambursarii, finalitatea in profit net a fost de 1,5% din cifra de afaceri anul trecut."
Grupul CrisTim este format din companiile Recunostinta, Cristim 2 Prod Com (productie), Impex Cris Tim (magazine proprii si catering), Eco-Ferme si Senscontruct (dezvoltare imobiliara si constructii).
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
