Companii

Cum şi-a păstrat tronul Nazarbaev, lordul stepelor din Kazahstan, într-o lume unde petrolul nu îi mai apără pe lideri de revoluţii

Cum şi-a păstrat tronul Nazarbaev, lordul stepelor din Kazahstan, într-o lume unde petrolul nu îi mai apără pe lideri de revoluţii

Preşedintele Nazarbaev, de 20 de ani în funcţie joacă cartea independenţei de Rusia şi pe cea a prieteniei cu China

Autor: Roxana Pricop

11.04.2011, 23:50 692

În aeroportul din Astana, un grup de observatori ai Organizaţieipentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), veniţi în capitalaKazah­sta­nu­lui pentru a monitoriza alegerile prezi­den­ţia­le din3 aprilie, aşteptau îmbarcarea pentru zbo­rul spre Frankfurt lunidupă-amiaza. "I observ you and you observ me", glumeşte un bărbatde vârsta a treia cu colega sa observator.

În urmă cu doar câteva ore, misiunea OSCE a făcut publicraportul cu privire la alegerile prezidenţiale din Kazahstan.Despre constatarea unor serioase nere­gu­larităţi în procedura devotare, lipsa unei opoziţii pu­ternice şi despre nevoia de reformedemocratice au scris observatorii internaţionali în raportul demonitorizare. Cu toate acestea observatorii OSCE au confirmatrezultatul alegerilor: victoria preşedintelui în funcţie cu 95,5%din voturi greu de explicat într-un regim democratic. Rezultatulalegerilor din 3 aprilie 2011 din Kazahstan trezeşte însă amintiridin epoca de aur a României, când Nicolae Ceauşescu ieşeaînvingător cu 99% din voturi.
În aceeaşi după-amiază, preşedintele în funcţie NursultanNazarbaev celebra victoria în alegerile prezidenţiale,asigurându-şi astfel încă cinci ani la conducerea ţării, care sevor adăuga altor douăzeci pe care i-a petrecut la cârmaKazahstanului. Preşedintele are dreptul să candideze ori de câteori vrea.
Ceilalţi trei candidaţi, din partea Partidului Comunist, alPatrioţilor şi un independent ecologist, au eşuat la­men­tabil în aforma o opoziţie, mai ales că unul dintre aceştia a declarat înziua alegerilor că l-a votat pe preşedintele în funcţie. Din cei 22de candidaţi pentru funcţia de pre­şe­dinte doar patru s-aucalificat în cursa finală, unii pentru că nu au trecut testul delimbă kazahă - metodă de pro­tec­ţie în faţa influenţei ruseşti -,alţii pentru că nu au strâns suficiente semnături. Spre deosebirede alţi lideri musulmani, pentru că Islamul este religia majoritarăîn Kazahstan, preşedintele Nazarbaev, în vârstă de 70 de ani, sebucură de sprijinul populaţiei, având în vedere că 90% din kazahiicu drept de vot s-au prezentat duminică la urne, potrivitraportului OSCE. Imaginile difuzate de televiziunea de stat în ziuaalegerilor vor să confirme majoritatea: mame tinere alăptândpruncul la sân sunt filmate cum votează direct de pe patul despital, în timp ce persoane în vârstă sunt ajutate să se deplasezeîn cabina de vot pentru a-şi alege preşedintele.

Cum arată economia în zodia lui Nazarbaev
Victoria lui "papa", cum sunt învăţaţi tinerii kazahi să îlnumească pe preşedintele Nazarbaev, este cu atât mai importantă cucât are loc într-un moment în care lideri musulmani din state arabetrec acum testul de foc al revoluţiei. Din 1991, când Kazahstanulşi-a declarat independenţa de URSS, regimul Nazarbaev a adus ţăriio relativă prosperitate economică. Cu toate acestea, presa străinăa scris nenumărate articole despre cât de influentă este familiapreşedintelui şi despre cum membrii familiei controlează toateafacerile ţării.
Kazahstanul, a noua ţară ca suprafaţă din lume şi cu opopulaţie de 16 milioane de locuitori, a înregistrat o rată medieanuală de creştere economică de circa 8 % din 2001 până în prezent,iar în 2010 a raportat o creştere de peste 7% a economiei. PIB-ulKazahstanului a fost în 2010 în valoare de 147 mld. dolari, cu 20de miliarde de dolari mai mic decât PIB-ul României. PIB-ul pe capde locuitor este de circa 8.000 de dolari, la fel ca înRomânia.
Potenţialul de creştere al economiei kazahe este însă ridicat,având în vedere că ţara dispune de una dintre cele mai mari rezervedovedite de petrol (30 miliarde de tone sau 2,2% din rezervelemondiale), este cel mai mare producător de uraniu, ocupă primelepoziţii în lume după rezervele de cărbune, fier şi aur. Deasemenea, resursele de plumb, crom şi zinc poziţionează ţara peprimele locuri în clasamentul mondial.
Capitala - o oază de Occident în mijloculstepelor
De numele lui Nazarbaev este strâns legată tânăra capitală aţării Astana, în vârstă de doar 13 ani, cu o suprafaţă de 722 kmpătraţi, de aproape trei ori mai mare decât cea a Bucureştiului, şicu o populaţie de mai puţin de un milion de locuitori. Nu e demirare că prima impresie pe care o face Astana unui străin este decea de stepă "urbană", peisajul extrem de plat fiind întrerupt pealocuri de impunătoarele sedii ale parlamentului, de zgârie-norisau de monumentul reper al oraşului Turnul Bayterek. "Chupa chups"este cel de-al doilea nume al turnului reper al Astanei, oconstrucţie înaltă de zece metri, din aluminiu, ce imită un arborecu o sferă aurie în vârf menită să simbolizeze arborele vieţii undepasărea magică a fericirii şi-a lăsat oul.
Cine putea să fie arborele vieţii decât prea puterniculNazarbaev: amprenta palmei preşedintelui Nazarbaev se află pe sferaaurie din vârful turnului.
În anul 1998, capitala Kazahstanului s-a mutat la Astana (întraducere "oraş nou") de la Alma-Ata, cel mai mare oraş al ţăriiunde locuiesc aproximativ 1,3 milioane de oameni.
La Astana, oraş care a cunoscut o rapidă dezvoltare în ultimuldeceniu, este centrul administrativ al ţării, adăpostind reşedinţapreşedintelui, sediile impunătoare ale guvernului şi parlamentului.Impresionantă este arhitectura clădirilor din oraş, fie că estevorba de centrul administrativ sau de birouri şi restaurante.Aproape fiecare clădire spune altceva: blocuri de locuinţe dinaluminiu şi sticlă în forma fluidă a semnului dolarului american,impunătorul sediu al companiei de petrol şi gaze KazMunaiGaz,clădiri de birouri din sticlă ce se termină în pagode chinezeştisau centrul comercial Han Şatîr ce seamănă cu o uriaşă iurtă.
Astanei îi lipseşte însă freamătul firesc al unei capitale,poate şi pentru că este un oraş prea tânăr unde cea mai mare partea populaţiei a venit recent din provincie în căutarea unui loc demuncă mai bine plătit. Clima extremă, cu temperaturi de minus 40 degrade Celsius iarna şi până la plus 40 de grade Celsius vara, nuface din Astana un loc prea prietenos.
Deşi tradiţiile joacă un rol important în stilul de viaţă alastanezilor, aceştia gustă din plăcerile consumerismuluioccidental. Dovadă stau centrele comerciale construite în Astana.Han Şatîr sau mallul în formă de iurtă surprinde a doua oară pentrucă la ultimul etaj are o plajă în miniatură, cu nisip adus dinCaraibe şi piscine, şi unde temperatura nu scade sub 20 de gradeCelsius chiar dacă în exterior gerul coboară la minus 35 de grademercurul termometrului.
Părăsind Astana, e uşor de înţeles de ce au ales sovieticii săfolosească regiuni vaste din această ţară drept lagăre în aer liberpentru deţinuţii sau prizonierii de război germani, polonezi,ucraineni, basarabeni şi români în urmă cu şaptezeci de ani.
Kilometri de stepă întinsă, fără niciun reper unde să seodihnească privirea, despart Astana de cel mai apropiat oraş.Satele sunt rare şi la distanţe mari unele de altele, între aşezăridomneşte stepa. Casele ţăranilor, ridicate pe locul fostelorlagăre, sunt pitice şi sărăcăcioase.
Petrolul i-a ţinut departe de criză
Cărbunele este o resursă care abundă în solurile kazahe. Înregiunea Karaganda, situată în centrul Kazahstanului, s-a dezvoltatuna dintre cele mai mari exploatări miniere, cele mai multe dintreminele de cărbune din regiune sunt deţinute de gigantul ArcelorMittal în prezent. În perioada sovietică, Karaganda a fost un uriaşlagăr de muncă, unde germanii şi polonezii deportaţi scoteaucărbunele la suprafaţă.
"Pământul de aici este foarte bogat. Se găsesc toateelementele din tabelul chimic al lui Mendeleev", spune Ştefan, învârstă de 59 de ani, fost miner de naţionalitate română care alucrat 30 de ani în minele din Karaganda.
Cum mare parte din resursele Kazahstanului sunt controlate destat printr-un fond suveran numit Samruk-Kazyna, prelungireamandatului preşedintelui cu încă cinci ani asigură continuareaaşa-numitei strategii multianuale de inovare. Preşedintele fonduluisuveran Samruk răspunde în faţa preşedintelui de Nazarbaev destrategia de dezvoltare şi investiţii a fondului.
Fondul Samruk controlează integral cele mai importantecompanii kazahe, printre cele mai mari fiind grupul de petrol şigaze KazMunaiGaz, compania naţională de poştă sau companianaţională de medicamente, toate aceste companii cooperând pentrustabilizarea economiei.
Resursele de petrol şi gaze au fost însă cele care au ţinutKazahstanul departe de criză în ultimii ani, iar preşedinteleNazarbaev a înţeles acest lucru. Prin compania de petrol şi gazeKazMunaiGaz pe care o controlează în totalitate, statul kazah aanunţat program de investiţii de 20 de miliarde de euro în sectorulpetrolier în perioada 2010-2014. Grupul de petrol KazMunaiGazdispune de rezerve de petrol de 780 de milioane de tone şi a produspeste 20 milioane de tone de petrol în 2010. În Kazahastan, unlitru de benzină variază între 0,5 şi 0,7 dolari, interval valabilşi pentru preţul unui litru de motorină. În Kazahstan vrea săadopte standardele Euro 5 în 2014-2015, în prezent fiind în vigoarenormele Euro 2.
Prin România, kazahii vor să intre înEuropa
Compania kazahă KazMunaiGaz controlează integral grupulRompetrol, operatorul rafinăriei Petro­midia, pe care l-aachiziţionat în urma unei tranzacţii în valoare totală de 1,7miliarde de dolari de la omul de afaceri Dinu Patriciu în 2007 şi2009. Rafinăria Petromidia din Constanţa este pentru kazahi cel maiimportant activ străin pentru că, susţin aceştia, le deschidedrumul către Europa.
"Avem de gând să investim sume importante în rafinăriaPetromidia şi să creştem parametrii de producţie, doar pentru 2011fiind programate investiţii de 200 milioane de dolari", a declaratîntr-o conferinţă de presă susţinută la Astana Daniyar Tiyessov,director al KazMunaiGaz.
AFACERI DE LA ZERO