• Leu / EUR4.9297
  • Leu / GBP5.7419
  • Leu / USD4.6851
Companii

De ce românii plătesc la fel pe benzină ca şi occidentalii, deşi salariile sunt de 5 ori mai mici şi România are rezerve de petrol?

De ce românii plătesc la fel pe benzină ca şi occidentalii, deşi salariile sunt de 5 ori mai mici şi România are rezerve de petrol?

Autor: Roxana Petrescu

26.09.2010, 23:10 74

La mijlocul lunii septembrie, un litru de carburant din Româniareprezenta circa 90% din preţul mediu practicat la nivelul UniuniiEuropene. În acelaşi timp, salariile minime ale românilorreprezintă cam 20% din media statelor membre.

Statisticile europene arată că de la începutul anului şi până înprezent, preţul în euro pe litrul de benzină a crescut cu 11,8%,România având a cincea creştere în ceea ce priveşte acest tip decarburant la nivelul celor 27 de state membre, mai mare decât ceaînregistrată în ţări precum Austria, Spania, Germania, Italia sauUngaria.

Motorina s-a scumpit şi ea cu 17,3% în euro, aceasta fiind larândul ei a patra creştere din Europa, piaţa locală devansând stateprecum Bulgaria, Marea Britanie, Austria, Spania, Italia, Germaniasau Ungaria.

Tot statisticile europene mai arată că în timp ce un românplăteşte un pic mai mult decât un luxemburghez pe un litru demotorină, salariul minim al acestuia este de zece ori maimic.

Fără legături între venituri şi costuri

De fiecare dată, argumentele forte ale companiilor petroliere înfavoarea scumpirilor sunt cotaţiile internaţionale sau evoluţiacursului de schimb al monedei locale faţă de dolar. Cât de corectesunt însă acestea?

"Nu se poate face legătura între veniturile românilor şicosturile lor cu veniturile altor state europene şi costurilelocuitorilor din aceste zone. Noi, cu veniturile pe care le avem,cumpărăm mai puţin din orice. Suntem mai sărăci, dar petrolul esteo marfă internaţională şi trebuie s-o plăteşti ca atare", spuneanalistul economic Aurelian Dochia.

Potrivit datelor Petrom, cea mai mare companie din România,liderul pieţei petroliere locale, în primele şase luni ale anuluipreţul ţiţeiului ajunsese la o medie de 76,12 dolari pe baril, cuaproape 50% mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut,acesta fiind principalul motiv pentru care s-au scumpit simţitor şicarburanţii. Totodată însă, din punct de vedere economic lucrurilenu au stat mai bine pentru români, iar în a doua parte a anuluisituaţia se va înrăutăţi pe fondul măsurilor de austeritate luatede Guvern. Rezultatul s-a văzut imediat şi în vânzările decarburanţi prin benzinării: -6% în primul semestru, estimare de-10% pentru tot anul.

Nu vinzi sub preţ

În contextul în care cererea scade, de ce totuşi preţurilecontinuă să crească?

"Ar fi o piedere pentru naţiune să vinzi mai ieftin decât îţidictează cotaţiile internaţionale, pierdere pentru veniturile uneiţări. Nu este o idee bună nici când vine vorba de petrol, nici cândvine vorba de gaze naturale", spune Dochia. De altfel, impactulcreşterii preţurilor s-a văzut imediat în rezultatele Petrom dinprima jumătate a anului când profitul companiei a crescut de patruori, iar veniturile s-au majorat cu 14% faţă de perioada similară aanului trecut, ceea ce în ultimă fază înseamnă şi impozite mai marila bugetul de stat. Împotriva politicii companiilor petroliere maiapare însă un argument. România produce aproape jumătate dinpetrolul pe care îl consumă local, nu ca alte ţări cum este deexemplu Germania care îşi acoperă cea mai mare parte a necesaruluide consum prin importuri. Astfel, dacă nu se ia în calcul efectulfiscalităţii, care, potrivit jucătorilor de profil, reprezintă camjumătate din preţul final la pompă, un litru de carburant înRomânia costă mai mult decât acelaşi litru luat din Germania, deşipiaţa locală are rezerve de petrol, iar nemţii importă cam 90% dinnecesarul de ţiţei.

Avem rezerve de petrol. Aşa, şi?

"O temă reală în analiza preţului la carburanţi este aceea aeficienţei lanţului de aprovizionare, de la producţie până la pompade carburanţi. Aici este o chestiune destul de complicată.Rafinăriile au costuri de producţie mari, iar aceste costuri deproducţie devin mai suportabile odată cu creşterea capacităţilor derafinare. Or, în România avem rafinării de talie redusă care aunevoie de tehnologii noi şi de investiţii majore. În acest context,am putea ajunge la concluzia tristă că ar fi mai bine să importămdecât să producem intern. Noi nu am evoluat cu timpul, am avut undeceniu în care am pierdut trenul".

Privatizări fără efect

Majoritatea rafinăriilor din România nu mai sunt în posesiastatului, acestea fiind rând pe rând privatizate. Astfel, Petrom,cu toate rezervele şi cu unităţile de rafinare a intrat din 2004 înportofoliul grupului petrolier austriac OMV. Petromidia, orafinărie cu o poziţie strategică lângă maulul mării, a fostvândută în 2001 către grupul Rompetrol, controlat de omul deafaceri Dinu Patriciu. Tot în 2001 are loc privatizarea rafinărieiRafo Oneşti. În 1998 se privatizează rafinăria Petrotel dinPloieşti, acţionari majoritari devenind ruşii de la Lukoil.

În ciuda acestui întreg lanţ de vânzări de active, eficienţarafinăriilor lasă în continuare de dorit, cel puţin în ceea cepriveşte investiţiile, acest lucru fiind vizibil la nivelulcosturilor.

"Sunt unele rafinării care nu au fost vândute cum trebuie, cares-au privatizat degeaba pentru că investiţiile nu au fostsuficiente", crede Aurelian Dochia.

Partea proastă este că analistul spune că nici de acum înaintelucrurile nu vor sta mai bine dintr-un motiv simplu: cu câtrezervele scad, cu atât costă mai mult să le produci şi să leprocesezi. "Situaţia se va agrava. Rezervele sunt pe sfârşite, iarcosturile vor fi din ce în ce mai mari mari", a conchisspecialistul.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9297
Diferență: 0,2297
Ieri:
Azi: 4.6851
Diferență: -1,1228
Ieri:
Azi: 5.7419
Diferență: 0,8536
Ieri:
Azi: 5.0142
Diferență: 0,5051
Ieri: