Companii

Dosarul Hidroelectrica: Incompetenţa conducerii devine sabotaj al economiei

Autor: Andrei Chirileasa

20.06.2012, 00:06 1846

"Mă numesc Remus Vulpescu şi sunt preşedintele Con­si­liului de Administraţie al Hi­droelectrica. Am fost pre­şedinte de şedinţă la fiecare şedinţă a Consiliului de Administraţie, iar hotărârea CA privind cererea de intrare în insolvenţă a fost semnată de mine şi de alţi membri ai CA. Eroarea mea dacă ieri am creat confuzii", şi-a început conferinţa de presă Remus Vulpescu, cel mai mediatizat om al zilei, care a hotărât intrarea în insolvenţă a celei mai mari companii de stat, cu active de 3 miliarde de euro.

"Nu avem în vedere nimic asociat cu falimentul, vânzarea de active, diminuarea unor capacităţi de producţie sau alte speculaţii privind vânzarea şi naţionalizarea companiei", a mai declarat Vulpescu în deschiderea conferinţei pe care a susţinut-o ieri, la ora 12:00, la sediul Hidroelectrica.

Intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica este rezultatul a zece ani de management dezastruos, perioadă în care compania a fost prăduită de "băieţii deştepţi", cu sprijinul politicienilor care s-au succedat la guvernare, care au numit în funcţii cheie, de director general şi membri ai Consiliului de Administraţie, persoane fără experienţă în domeniul energetic sau administrativ, care au semnat contracte păguboase sau au închis ochii la semnarea lor.

Remus Vulpescu, un avocat specializat în insolvenţă în vârstă de 40 de ani, el însuşi numit politic în fruntea Hidroelectrica de către Guvernul Victor Ponta, a consfinţit dezastrul decizând în şedinţa de vineri a CA că unica soluţie pentru redresarea companiei este reorganizarea ei. El recunoaşte astfel neputinţa statului de a gestiona cel mai valoros activ al său.

"Să-mi dau demisia? De ce? Eu am administrat compania în ultimii opt ani?", a răspuns senin Vulpescu la întrebarea adresată de ZF dacă îşi asumă responsabilitatea pentru acest dezastru.

El a explicat ieri cum s-a ajuns la această decizie: "Am cerut directorului general o informare detaliată privind situaţia financiară a companiei. În şedinţa de vineri a Consiliului de Administraţie am analizat raportul conducerii executive şi am decis că aceasta este cea mai bună soluţie. Nu plecasem de la nicio intenţie prestabilită, decizia am luat-o în urma analizei".

El spune că Hidroelectrica se află într-o si­tua­ţie financiară dificilă şi reorganizarea sub legea insolvenţei este singura soluţie pentru re­dre­sarea companiei, care s-a confruntat în ul­timul an cu scăderea afacerilor şi creşterea da­to­riilor. "Este evident că o societate cu active de 3 mld. euro care raportează un profit de un milion de euro, nici acela real, este un dezastru de management", a declarat Vulpescu.

Hidroelectrica a înregistrat anul trecut un profit de 6,4 mil. lei (1,5 milioane de euro), la afaceri de 3 mld. lei (707 mil. euro), însă Vulpescu a lăsat să se înţeleagă că acest profit contabil a fost posibil doar prin neînregistrarea unui provizion şi că altfel compania ar fi fost pe pierdere în 2011.

El a mai spus că deşi nu are restanţe la rambursarea creditelor, Hidroelectrica nu mai are bani să plătească apa con­sumată la producerea energiei electrice, existând întârzieri de peste 90 de zile la plata facturilor către Apele Române şi la plata dividendelor către Ministerul Eco­nomiei şi Fondul Proprietatea din profitul pe 2010.

"Scopul procedurii este următorul: aşa cum este prevăzut în lege, administratorii oricărei societăţi care constată că nu mai poate face faţă din cauza lipsei de lichidităţi unor obligaţii financiare ajunse la scadenţă sunt obligaţi să solicite Tribunalului pronunţarea unei cereri de deschidere a procedurii insolvenţei. Procedura insolvenţei are ca unic scop iden­tificarea corectă a problemelor cu care se confruntă societatea comercială debitoare, iden­tificarea unor soluţii la acele probleme după ce vor fi fost identificate şi aplicarea concretă a soluţiilor identificate, aprobate şi de creditori şi de acţionari, prin intermediul administratorului judiciar, în scopul reorganizării activităţii, în scopul plăţii tuturor datoriilor", a spus el.

El nu răspuns însă la întrebarea dacă ar fi existat şi alte soluţii în afară de intrarea în insolvenţă şi nici nu a comentat pe marginea contractelor cu "băieţii deştepţi", considerate de mulţi ca fiind principala ţintă a acestei proceduri de reorganizare.

"Procedura insolvenţei nu este niciun fel de stratagemă sau de tertip. Noi nu asociem în acest moment aceste contracte cu reor­ga­nizarea Hidroelectrica. Ad­ministratorul judiciar va avea sarcina de a găsi soluţii pentru maximizarea averii debitoarei."

Totuşi, el a lăsat să se înţeleagă că prin insolvenţă se urmăreşte eliminarea cauzelor care au condus la situaţia actuală a com­paniei.

"Cu ocazia ocupării funcţiei în Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), am ajuns la concluzia că în ţara asta se produc foarte mulţi bani. Com­pa­niile de stat generează foarte mulţi bani. Aceşti bani nu sunt vizibili în companiile de stat care îi generează. Există foarte multe cazuri în care activitatea so­cie­tăţilor cu capital integral sau majoritar de stat se derulează prin case de comerţ, prin fir­me off-shore, prin firme interpuse, prin terţe părţi, din România sau din străinătate."

Premierul Victor Ponta declarase ieri, la întoarcerea de la Viena, că de vină pentru situaţia actuală a companiei ar fi contractele de vânzare de energie la preţuri preferenţiale, semnate de foştii miniştri ai economiei, făcând referire directă la contractele semnate de Adriean Videanu.

Hidroelectrica vinde 70% din energia pe care o produce prin contracte bilaterale încheiate cu companii importante din industrie, precum Alro Slatina, ArcelorMittal Galaţi, dar şi cu firme de trading, cu câţiva angajaţi, care iau energia ieftină şi o revând la preţul pieţei. Aceste contracte au adus în ultimii zece ani pierderi de circa 1,5 miliarde de euro pentru Hidroelectrica şi profituri uriaşe unor traderi de energie precum Energy Holding şi Alpiq, controlaţi din umbră de persoane foarte influente şi cu puternice conexiuni politice. Unele contracte datează încă din 2003, din vremea guvernării PSD, altele sunt mai recente. Toate au fost prelungite însă în 2010.

Totul cu complicitatea mi­niştrilor care s-au succedat la Ministerul Eco­nomiei şi a per­soanelor pe care aceştia le-au nu­mit în Con­siliul de Ad­mi­nis­tra­ţie al com­pa­niei şi în funcţia de di­rec­tor general.

Fostul mi­nis­tru al economiei Adriean Videanu declara în urmă cu o lună la emisiunea Gândul Live că el nu a ştiut condiţiile în care au fost prelungite contractele cu "băieţii deştepţi" în 2010, când el era în funcţie.

"Era problema Consiliului de Ad­minis­traţie. Eu vreau să vă spun, aşa cum a ieşit întregul pachet, i-aş decora pe aceşti oameni. Au salvat o companie de la faliment", a declarat Adriean Videanu la Gândul LIVE.

În 2010 Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica era condus de Tudor Şerban, la acea vreme secretar de stat în Ministerul Economiei, iar din CA mai făceau parte Mihai David, în acea vreme director general al companiei, adus de Videanu, Bogdan Drăgoi, care era secretar de stat la Finanţe, iar apoi a devenit chiar ministru de finanţe. Ionică Raicu, unul dintre oamenii care au venit odată cu Videanu de la Primăria Bucureştiului la Ministerul Economiei, şi Florentina Con­stan­tinescu.

Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar al Hidroelectrica, cu 20% din acţiuni, i-a dat în judecată pe patru dintre aceşti administratori pentru unul dintre contractele prelungite atunci, cel cu ArcelorMittal.

Totuşi, chiar dacă Fondul Proprietatea a avut membru în Consiliul de Administraţie al Hidroelectrica, începând din februarie 2011, asta nu a adus mai multă eficienţă în administrarea companiei şi nu a putut preveni cererea de acum de intrare în insolvenţă.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO