Azi ar trebui să intre pe bursa de energie OPCOM primii stropi de energie produsă de Hidroelectrica ca efect al rezilierii unuia din cele zece contracte directe care au prejudiciat compania de stat cu peste 1,5 mld. euro în ultimii zece ani.
Mai mult, chiar cei care au acum în mâini soarta Hidroelectrica, după intrarea companiei în insolvenţă, au spus că vor încerca să găsească o cale amiabilă de negociere cu firme precum Energy Holding sau Alpiq, deşi acestea au preţuri chiar mai mici la energie comparativ cu cele plătite de Euro P.E.C.
"Luni (azi - n. red.) trebuie să facem pachetele de energie şi să le punem pe bursă", a spus Remus Borza, avocatul care controlează compania Euro Insol, desemnată în poziţia de administrator judiciar al Hidroelectrica. Pachetele de energie despre care vorbeşte Borza vor fi făcute din electricitatea eliberată în urma denunţării contractului cu Euro P.E.C., firmă care anul trecut a achiziţionat 0,3 TWh de energie hidro cu 45,3 milioane de lei (10,7 milioane de euro). Practic, Euro P.E.C. plătea un preţ pe MWh de numai 141 de lei în contextul în care pe piaţă acesta se cumpăra anul trecut cu valori cuprinse între 162 de lei şi 221 de lei, în funcţie de platforma de tranzacţionare a bursei de energie.
Probleme la Arcelor
Ieşirea acestor pachete de energie pe bursa OPCOM este un fel de premieră pentru Hidroelectrica, firmă care anul trecut şi-a vândut 85% din energia produsă pe contractele bilaterale, restul mergând la populaţie sub costuri. Practic, în ultimii ani Hidroelectrica nu a mai avut suficientă energie pentru a merge cu ea pe bursă, aşa că firma a încheiat doar câteva contracte în ringul OPCOM.
Chiar şi aşa, două dintre acestea sunt acum suspectate de ajutor ilegal de stat de către Comisia Europeană. Este vorba despre contractele încheiate între Hidroelectrica şi ArcelorMittal Galaţi, al doilea cel mai mare consumator de energie din România, la finalul anilor 2009 şi 2010 cu termene de livrare de un an, adică pentru 2010, respectiv 2011.
"Comisia formulează concluzia că tarifele preferenţiale la energie electrică în favoarea grupului ArcelorMittal din România constituie ajutoare de stat ilegale şi consideră cu titlu preliminar că tarifele respective nu îndeplinesc condiţiile de compatibilitate cu piaţa internă", se arată într-un document publicat la finele lunii trecute în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În acelaşi document, Comisia spune că în urma acestor concluzii preliminare va iniţia procedura oficială de investigare în ceea ce priveşte potenţialul ajutor de stat oferit companiei ArcelorMittal Galaţi.
"Hidroelectrica pare să fi pierdut un profit suplimentar pe care l-ar fi putut obţine din contractele din 2009 şi 2010. Dacă profitul unei întreprinderi constituie o resursă pentru proprietarii acesteia, pierderea unui profit suplimentar şi realist reprezintă o pierdere de resurse pentru proprietarii respectivi. În măsura în care 80,06 % din capitalul Hidroelectrica este deţinut de statul român, prin Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, măsurile în cauză par să implice o pierdere de venituri de către stat", se mai arată în raportul preliminar al Comisiei Europene.
20 mil. euro aruncaţi pe apă
De exemplu, în 2010 ArcelorMittal Galaţi a beneficiat de 1,73 TWh de energie hidro la un preţ de 138 de lei pe MWh. Pe piaţa contractelor bilaterale a bursei de energie preţul mediu a fost de circa 154 de lei în acel an. Rezultă o diferenţă de preţ de 27,6 milioane de lei (circa 6,6 milioane de euro).
În 2011 ArcelorMittal Galaţi a cumpărat 1,75 TWh de energie hidro la un preţ de 130 de lei pe MWh.
În piaţă preţul energiei pe contractele bilaterale a fost de circa 162 de lei pe MWh. Rezultă o diferenţă de 56 milioane de lei (13 milioane de euro) într-un an în care profitul net al Hidroelectrica a fost de numai 1,4 milioane de euro.
Astfel, în numai doi ani de zile pe lângă Hidroelectrica au trecut aproape 20 de milioane de euro doar din contractul cu ArcelorMittal Galaţi.
"Dacă investigaţia Comisiei va arăta că este vorba despre ajutor ilegal de stat, atunci aceşti bani trebuie recuperaţi de Hidroelectrica de la Arcelor", spun specialiştii din piaţă. În total, Comisia Europeană are cinci investigaţii în derulare privind contractele directe ale Hidroelectrica.
Şi totuşi discuţiile sunt amiabile
Cu toate acestea, cei care acum deţin controlul Hidroelectrica au spus că vor negocieri amiabile cu cei nouă posesori de contracte directe rămaşi, toate companiile urmând să vină săptămâna aceasta la negocieri după ce EFT România, unul dintre posesorii de contracte, a avut deja prima rundă de discuţii vinerea trecută.
"Toţi cei nouă rămaşi intră săptămâna viitoare (aceasta - n.red.) la negocieri", spune Borza. În urma discuţiilor cu EFT, care anul trecut a cumpărat de la Hidroelectrica circa 1 TWh de energie pentru care a plătit 136,6 milioane de lei, adică 130 de lei pe MWh, nu s-a ajuns la nicio concluzie.
"Au venit la noi cu o ofertă îmbunătăţită de preţ cu care se apropie de preţul de referinţă din contraoferta noastră. A fost o întâlnire de tatonare pentru că nu ne propunem să rezolvăm totul din prima rundă. Runda finală va fi pe 16 iulie şi atunci vom hotărî. Nu este un eşec faptul că nu avem un rezultat concret. Am simţit dechidere", a mai precizat Borza. El a mai precizat că denunţarea contractului cu Euro P.E.C. a avut loc atât de rapid pentru că firma acumulase deja datorii de 37 de milioane de lei către Hidroelectrica pentru energia livrată în perioada ianuarie-iunie 2012.
"Sunt elemente de negocieri. Dacă plătesc în avans cu un an pentru a ne asigura lichidităţi, vor avea un discount suplimentar. Preţul variază în funcţie de cantitate, de avans, de mai mulţi factori", a mai precizat Borza.
Cei mai mari cumpărători de energie hidro sunt Alro, Energy Holding şi Alpiq.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels