Afluxul masiv de cetăţeni ucraineni determinat de conflictul armat de pe teritoriul Ucrainei a fost gestionat de companiile private şi numeroşii voluntari români printr-o mobilizare fără precedent. Deşi majoritatea ucrainenilor care au intrat pe teritoriu României se află în tranzit, un procent semnificativ se va stabiliza aici în perioada următoare. Pe lângă nevoile obişnuite de cazare şi hrană, aceştia vor dobândi acces la mai multe măsuri de sprijin şi asistenţă umanitară, la educaţie şi la servicii de asistenţă medicală, conform unei reglementări speciale adoptate ieri, 8 martie, de Guvernul României, respectiv Ordonanţa de Urgenţă nr. 20 din 7 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 231 din 8 martie 2022.
Ordonanţa reglementează şi condiţii excepţionale pentru angajarea cetăţenilor ucraineni, măsuri care derogă de la regulile obişnuite aplicabile accesului la muncă. În prezent, până la intrarea în vigoare a Ordonanţei, cele două proceduri prin care cetăţenii ucraineni pot munci în mod legal pe teritoriul României includ (i) solicitarea protecţiei speciale reglementate de Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, sau (ii) parcurgerea procedurii ordinare pentru obţinerea vizei de lungă şedere în scop de muncă.
Măsuri de facilitare a accesului pe piaţa forţei de muncă
În mod obişnuit, cetăţenii străini care vor să lucreze în România trebuie să îndeplinească o serie de condiţii specifice, între care obţinerea unui aviz de angajare anterior începerii activităţii, încheierea contractului individual de muncă, obţinerea vizei de lungă şedere în scop de muncă, fiind necesare documente şi formalităţi specifice (precum nivelul salarial, un anumit nivel al veniturilor, respectarea contingentului aprobat anual pentru lucrători străini, obţinerea unui număr de identificare fiscală).
Faţă de acest cadru general, cetăţenii ucraineni erau deja scutiţi de obţinerea avizului de angajare în cazul încadrării în muncă pe teritoriul României cu contract individual de muncă cu normă întreagă, pe o perioadă de maximum 9 luni într-un an calendaristic (dar era în continuare necesar să obţină viza de lungă şedere şi un permis de şedere la prelungirea dreptului iniţial de şedere).
Ordonanţa stabileşte reguli speciale pentru încadrarea în muncă a cetăţenilor ucraineni:
- cetăţenii ucraineni pot fi încadraţi în muncă fără avizul de angajare (practic, pentru ca excepţia să se aplice, nu mai este necesar că durata contractului de muncă să fie limitată la 9 luni, cum prevăd regulile generale);
- cetăţenilor ucraineni li se prelungeşte dreptul de şedere în scop de muncă (la expirarea primelor 90 de zile ulterior intrării pe teritoriul României), fără obligativitatea obţinerii unei vize de lungă şedere pentru angajare în muncă;
- cetăţenilii ucraineni care nu deţin documente care să probeze calificarea profesională sau experienţa în activitate necesare ocupării unui loc de muncă, se pot încadra în muncă în baza unei declaraţii pe propria răspundere a acestora că îndeplinesc condiţiile de calificare profesională şi experienţă în activitate necesare ocupării locului de muncă respectiv şi nu au antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea în cauză. Angajarea se poate face în aceste condiţii doar pentru o perioadă de 12 luni, cu posibilitatea de prelungire ulterioară cu perioade de 6 luni, pentru maximum un an. Această excepţie nu se aplică însă profesiilor reglementate, cum ar fi cea de medic, medic dentist, farmacist, arhitect şi altele asemenea.
Aceste reguli speciale se vor aplica doar cetăţenilor ucraineni intraţi legal pe teritoriul României şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România (respectiv statutul de refugiat sau statutul conferit prin protecţia subsidiară). Deşi la acest moment procentul celor care au solicitat statutul de azilant este unul foarte mic, efectele pot fi benefice: obţinerea azilului (sau protecţiei subsidiare) garantează cetăţenilor ucraineni acces pe piaţa forţei de muncă din România în aceleaşi condiţii ca cele aplicabile cetăţenilor români.
Termenul obişnuit pentru soluţionarea cererilor de azil este de 30 de zile, putând fi prelungit. Legea prevede şi posibilitatea ca cererile de azil depuse la frontieră să fie soluţionate cu prioritate de Oficiului Roman pentru Imigrari, respectiv în termen de 3 zile de la primire. Realitatea practică este că soluţionarea durează mai multe luni, aşa încât cel mai probabil cetăţenii ar putea lucra după 3 luni de la data depunerii cererii, în temeiul unei prevederi speciale din lege. Aşadar, dezavantajul principal al acestei proceduri rezidă în durata destul de lungă în care se anticipează soluţionarea practică a acestor cereri, de cel puţin 3 luni.
Dificultăţi practice şi demersuri viitoare
Ordonanţa va aduce simplificări importante în ceea ce priveşte dreptul la muncă al cetăţenilor ucraineni pe teritoriul României. Subzistă însă numeroase dificultăţi practice care, în următoarele zile, vor trebui clarificate de către autorităţile competente în vederea asigurării unei şanse reale de angajare în România. Printre subiectele intens discutate în aceste zile se numără oportunitatea eliminării taxelor aplicabile formalităţilor premergătoare obţinerii dreptului de muncă în România, modalitatea concretă de echivalare a statutului profesional de către instituţiile abilitate, aderarea la corpurile profesionale relevante pentru anumite profesii sau posibilitatea eliminării unor condiţii dificil de îndeplinit la acest moment din punct de vedere practic (cum ar fi analiza istoricului medical pentru eliberarea fişei de aptitudini necesară la angajare).
Autori: Cristina Tudoran (senior associate), Bianca Chera (associate)
