Produsul Intern Brut a crescut anul trecut cu 4,1%, principalele motoare ale acestei evoluţii fiind consumul populaţiei, care a avansat cu 5,9%, având o contribuţie de 3,7% la creşterea PIB, precum şi investiţiile, cu un plus de 17,6% şi o contribuţie de 3,7% la creşterea economiei, arată datele publicate marţi de INS.
În schimb, o contribuţie negativă la creşterea PIB a avut-o Exportul net (-1,7%), consecinţă a creşterii cu 3,5% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 7,2%.
”Se evidenţiază majorarea formării brute de capital fix cu 17.8% an/an (maximul din 2007), evoluţie determinată de ameliorarea percepţiei de risc investiţional, nivelul redus al costurilor reale de finanţare, politica fiscal-bugetară relaxată (componentele individuală şi colectivă ale consumului public au urcat cu 0.3% an/an, respectiv 12.8% an/an), redinamizarea investiţiilor publice şi oportunităţile de dezvoltare pe termen mediu din economie. De asemenea, consumul gospodăriilor populaţiei a consemnat un avans de 5.9% an/an (cel mai redus ritm din 2014), dat fiind că majorarea venitului real disponibil al populaţiei şi climatul pozitiv din piaţa creditului au fost contrabalansate de creşterea ratei de economisire”, a comentat Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.
În total, în serie brută, PIB a fost de 1.053 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,1%.
În termeni nominali PIB-ul a depăşit 222 miliarde euro în 2019, în creştere cu peste 17 miliarde euro an/an şi cu aproximativ 97 miliarde euro faţă de 2009, a spus Andrei Rădulescu.
La creştere au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având Construcţiile (+0,9%), cu o pondere de 6,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 16,8%, Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,9%), cu o pondere de 18,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,8%, şi Impozitele nete pe produs (+0,9%), cu o pondere de 9,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 9,5%.
În schimb, industria a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,3%) ca urmare a reducerii volumului său de activitate cu 1,5%.
Banca Transilvania estimează că economia internă ar putea creşte cu un ritm mediu anual de 3,8% în perioada 2020-2022, evoluţie susţinută de continuarea fluxurilor investiţionale (avans mediu de 5.4%) şi ameliorarea cererii externe nete.
