• Leu / EUR4.9050
  • Leu / GBP5.8089
  • Leu / USD4.7905
Companii

Patronatele româneşti au nevoie de expertiza şefilor marilor companii pentru o voce puternică şi credibilă

Patronatele româneşti au nevoie de expertiza şefilor marilor companii pentru o voce puternică şi credibilă

Autor: Adelina Mihai

30.09.2010, 23:40 52

Principalele probleme ale patronatelor româneşti sunt lipsa dereprezentativitate (nimeni nu ştie câte, care şi ce tipuri decompanii fac parte din aceste structuri), conflictele personaledintre liderii patronali generate de orgolii, absenţa unui punct devedere unitar care să reprezinte mediul de afaceri, precum şinevoia de specializare necesară pentru a elabora propuneri viabilecare să susţină marile afaceri.

De o restructurare completă are nevoie şi Consiliul Economic şiSocial, care instituţionalizează dialogul dintre sindicate,patronate şi Guvern, sunt de părere oamenii de afaceri,reprezentanţii sindicatelor, ai patronatelor şi ai Guvernului,prezenţi la conferinţa "Ce trebuie făcut pentru un patronateficient al companiilor din România", organizată de ZF înparteneriat cu OMV Petrom, Federaţia Patronală Petrol şi Gaze şiAsociaţia Companiilor de Utilităţi de Energie.

Mariana Gheorghe, directorul executiv al OMV Petrom, cea maimare companie din România, este de părere că patronatele dinRomânia se confruntă cu trei provocări majore în această perioadă,care pot fi însă transformate în oportunităţi.

Faptul că activitatea patronală din România nu are o voceputernică şi nu reprezintă un partener real în dialogul cusindicatele şi cu autorităţile publice, dar nici pentru companiilepe care le reprezintă, arată că acestea nu au reuşit să aducă ocontribuţie substanţială la deciziile care au fost luate pentrumediul de afaceri.

"O primă măsură prin care se poate crea o voce patronalăputernică ar fi participarea activă a marilor companii înstructurile patronale, iar acest lucru nu înseamnă numai plata uneicotizaţii pentru a fi membru într-o federaţie, ci participarea curesurse, cu o participare activă", a spus Mariana Gheorghe, careeste şi preşedinte al Federaţiei Patronale Petrol şi Gaze. Pentrucrearea unui patronat puternic, este nevoie de o implicare maiactivă a directorilor din marile companii în managementulinstituţiilor patronale, întrucât cei aflaţi în prezent laconducerea patronatelor nu conduc businessuri, iar propunerile careajung pe masa negocierilor cu sindicatele şi autorităţile nu auconsistenţa necesară pentru a avea impact în mediul de afaceri. Pede altă parte, companiile mari trebuie să creeze mijloace dedezvoltare şi pentru IMM-uri, care trebuie de asemenea să aibă oparticipare activă în patronate.

"O voce puternică înseamnă şi reducerea numărului de organizaţiipatronale, pentru că nu se poate să existe în continuare companiidintr-un singur sector care să fie membre în mai multe confederaţiipatronale. Vocea lor este împrăştiată şi nu are impactul aşteptat",a mai spus Gheorghe, care deţine şi funcţia de preşedinte alConsiliului Investitorilor Străini.

Lipsa de specializare a celor aflaţi la conducerea patronatelordin România, precum şi inechităţile dintre partenerii relaţieipatronate - sindicate - autorităţi sunt principalele probleme alemediului de business din România.

"Medef, unul din cele mai puternice patronate din Franţa, are4.000 de experţi. Patronatele româneşti au nevoie de o reformă, oreformă care să rezolve problema lipsei de expertiză, pe caremarile companii, membre în AmCham sau Consiliul InvestitorilorStrăini, o deţin", a spus Gătej.

Cea de-a doua provocare pentru patronatele româneşti oreprezintă, în opinia Marianei Gheorghe, fragmentarea şi slabareprezentrare, care poate fi rezolvată prin definirea de obiectiveşi acţiuni clare şi printr-o cooperare între toateorganizaţiile.

"În general, federaţiile patronale au sectoare, dimensiuni şiinterese diverse, însă toate au o platformă comună. Toată lumea arenevoie de un cadru fiscal predictibil, de o flexibilizare a pieţeimuncii şi de un partener puternic în dialogul cu autorităţile.Interesele diverse trebuie promovate, însă o profesionalizare amişcării patronale se poate face prin folosirea principiuluidemocraţiei, să lupte cu instrumente obiective, folosindmecanismele de piaţă", a mai spus Gheorghe. Ea a mai precizat că,de fapt, slaba reprezentare a marilor companii este o idee falsă,întrucât majoritatea companiilor mari sau mici sunt reprezentate,pe hârtie, într-o federaţie membră într-o organizaţiereprezentativă la nivel naţional.

Însă nu numai legea patronatelor este deficitară. InstituţiaCES-ului nu şi-a exercitat cel mai important rol până în prezent,acela de a gândi şi negocia strategii, este de părere fostulministru al muncii, Mihai Şeitan.

"CES-ul nu a putut niciodată să facă mai mult decât nişteîntâlniri formale pe tema unor proiecte de lege, prin care eventualse modifica un procent înainte să se dea hotărârea de guvern. Nu sepoate ca acest organism să fie reprezentativ atât timp cât legeaCES nu se schimbă şi sunt interese de a păstra această structură",a spus Şeitan,

Pe de altă parte, Dan Matei Agathon, purtătorul de cuvânt alAlianţei Confederaţiilor Patronale din România, care reuneşte 9 dincele 13 patronate membre ale CES, spune că este de înţeles de cemultinaţionalele nu vor să se implice în conducerea patronatelor,atât timp cât ele nu-şi pot elabora, intern, un plan de afaceri petermen mediu din cauza instabilităţii fiscale.

Mariana Gheorghe, director executiv al OMVPetrom

O provocare a patronatelor româneşti e determinată deslăbiciunea şi ineficienţa dialogului tripartit, care în orice ţarăare un rol efectiv în definirea strategiilor naţionale.

Cheia este un dialog structurat, cu o implicare atât aautorităţilor, cât şi a patronatelor şi sindicatelor, careparticipă activ cu analize de piaţă şi analizează impactul socialpe care o măsură l-ar putea avea asupra societăţii şi aeconomiei.

Dacă ar exista o coerenţă în rândul mişcării patronale, atuncipropunerile acestora ar fi luate în considerare de autorităţi.

Consiliul Economic şi Social nu e cel mai bun cadru demanifestare coerentă a dialogului tripartit şi de aceea este nevoiede o reformă care trebuie făcută nu numai pe parteareprezentativităţii, ci şi a structurii în care se realizează acestdialog.

Alexandra Gătej, consilier prezidenţial

Disfuncţionalitatea patronatelor se resimte mai mult înperioadele de recesiune decât în perioadele de creştere economică.Recesiunea ne-a adus la un moment de reformă - una de formă, avocii unitare şi puetrnice, şi una de fond, care priveşte gradul dereprezentativitate şi specializarea celor care participă lanegocieri. CIS şi AmCham ar putea furniza o experienţă uriaşă pecare o pot pune la dispoziţia liderilor de patronate.

Ea a adăugat că în momentul de faţă nu şe ştie cu ce rezultate"se poate lăuda mişcarea patronală din România prin contraponderecu rezultatele mişcării sindicale". Timp de 15 ani, cât a lucrat încadrul Unilever (în care în ultimii patru a fost la conducereacompaniei), ea nu a primi nicio solicitare din partea patronatelorcu privire la o luare de poziţii atunci când se discuta despremăsurile cu impact în mediul de afaceri. Patronatele trebuie săînceapă reforma CES-ului. Testul pe care patronatele va trebui să-ltreacă în perioada imediat următoare este cel legat de legislaţiamuncii, pentru că oamenii de afaceri au solicitat în nenumăraterânduri modificarea Codului Muncii.

Mihai Şeitan, fostul ministru al muncii

Numărul de organizaţii patronale se înmulţesc în loc să secoaguleze, iar acesta este cel de-al şaselea an în care s-au reluatdiscuţiile privind regândirea mişcării patronatelor din România.Din păcate, după şase ani, nu s-a schimbat nimic; a rămas doardorinţa de a integra patronatele puternice precum AmCham sau CISîntr-o structură reprezentativă la nivel naţional. Când am fostpreşedinte la CES pentru o perioadă de doi ani, după care m-amretras, am constatat o deteriorare la nivelul vocii patronale,precum şi disensiuni la nivelul patronatelor. Acest lucru nu s-aîntâmplat în cazul sindicatelor, care, cel puţin din punctul devedere al coerenţei, şi-au păstrat mesajul. Instituţii precumAmCham sau CIS, ai cărei membri au specializarea necesară şi careau elaborat propuneri pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, nupot avea decât rolul de a face lobby, pentru că propunerile lor nusunt discutate în negocierile cu autorităţile. Lipsa unei coerenţeîn rândul patronatelor a dus la un blocaj al unui pachetlegislativ. Pentru îmbunătăţirea Codului Muncii, a căruiflexibilizare se doreşte de ani de zile, problema salariului minim,a legii contractelor colective de muncă am încercat să aducexpeienţa privatului, am preluat idei de la firme de avocatură, dela AmCham, de la CIS. Amandamentele au fost imposibil de susţinutde către partea patronală în faţa unor sindicate care au dezvoltat"frica" faţă de patronii care vor numai să distrugă.

Frank Hajdinjak, directorul general al EON România şipreşedintele Asociaţiei Companiilor de Utilităţi deEnergie

România ar trebui să preia modelul statelor europene în ceea cepriveşte modul de organizare a activităţii patronale şi să găseascăsoluţii prin care să poate implementa cele mai bune practicioferite de alte state europene. Este absolut obligatoriu ca primele100 de companii din România în funcţie de cifra de afaceri să nufie reprezentate într-un patronat la nivel naţional.

Pentru ca şi marile companii, dar şi IMM-urile să poată fireprezentate într-o manieră corectă, este necesară o restructurarea CES. Patronatele puternice europene, precum Medef în Franţa,Confindustria în Italia sau CBI în Marea Britanie ar trebui să fieun model pentru reprezentanţii mediului de afaceri din România, maiales în ceea ce priveşte poziţia unitară pe care o au în dialogulcu autorităţile.

Chiar şi în Cehia există o reprezentare foarte bună a sectoruluiindustrial la nivelul patronatelor, lucru care nu se întâmplă înRomânia, unde multe din marile companii nu se consideră binereprezentate, iar acest mediu este dăunător pentru consolidareaunui climat de business sustenabil în România. În ţări precumAustria sau Germania, de exemplu, existau asociaţii patronale încădin secolul al XIX-lea, care au devenit şi mai puternice întimp.

Dan Matei Agathon, purtător de cuvânt al AlianţeiConfederaţiilor Patronale din România

Timp de 20 de ani, patronatele din România nu au reuşit să sematurizeze, iar "lumea orgoliilor" care face ca în prezent mişcareapatronală să nu fie unită a dus la o fragmentare care nu poate facefaţă unor sindicate puternice, care se pun de acord cu mesajul pecare vor să-l transmită de fiecare dată.

Mişcarea patronală a pierdut în relaţile şi negocierile cuGuvernul. Spre exemplu, când s-a schimbat recent ministrul muncii,în loc să-i punem pe masă noului minsitru un pachet legislativ, oagendă a întâlnirilor am pierdut timpul la întâlnire, certându-nepe reprezentativitate şi acuzându-ne fiecare că unul este maiinfractor decât altul. Din păcate, am primit o lecţie dură dinpartea unui reprezentant al Guvernului, atunci când ministrul s-aridicat de la masă şi a spus că va discuta cu noi separat. Este deînţeles de ce multinaţionalele nu vor să se implice în conducereapatronatelor, atât timp cât ele nu-şi pot elabora, intern, un plande afaceri pe termen mediu din cauza unui climat fiscal instabil(nu pot prognoza, de exemplu, care va fi valoarea TVA sau a coteiunice în lunile care urmează).

Guvernanţii nu înţeleg că PIB-ul nu se face în ministere, ci îneconomia reală, reprezentată de companiile mari, mici şi mijlocii.Aici este cheia pentru ieşirea din criză, însă faptul că nu sereuşeşte o voce patronală unică, faptul că nu reuşim să cerem unlucru valabil pentru toată lumea, arată că mişcarea patronală maitrebuie să se maturizeze.

Pe reprezentanţii patronatelor ar trebui să-i intereseze orelaţie cu autorităţile care să creeze un mediu de afaceriprietenos în România. În acest sens, putem prelua modelul Georgiei,o ţară care abia a ieşit din război şi care a devenit "paradisfiscal" pentru atragerea de investitori, sau al Ucrainei, unde sediscută despre scutirea de orice fel de taxe pentru IMM-uri, pentruo perioadă de 10 ani.

Am ajuns să spunem Guvernului că nu avem nevoie de nimic dinpartea lui, ci doar să ne lase în pace, să nu mai fim sufocaţi defiscalitate.

Dumitru Costin, BNS

Pentru ca patronatele să-şi poată găsi o identitate, trebuie săse întoarcă la geneză, să-şi explice de ce era nevoie de o vocepatronală. Deşi structurile patronale s-au creat într-un mediu dejatoxic, iar liderii lor par a fi eterni la conducerea lor, estenormal să nu aibă o voce unitară atât timp cât nu se schimbănimic.

Nu pot să uit eforturile lui Vasile Puşcaş (fostul negociator alRomâniei cu Uniunea Europeană - n. red.) care, timp de un an şijumătate, ne-a chemat pentru că avea nevoie de o expertiză asupradocumentelor cu care mergea la Bruxelles.

Nu pot să nu-mi amintesc cum reprezentanţii patronatelor nuaveau niciodată nimic de zis, pentru că nu aveau expertiză.

România este îngrozitor de slabă în ceea ce priveştereprezentarea la nivel european, pentru că, de multe ori,reprezentanţii României se duc la întâlnirile cu reprezentanţiieuropeni şi nu au nicio poziţie pe care să o susţină, pur şi simplutac, fapte pentru care mediul de afaceri plăteşte.

Serghei Mesaro, directorul direcţiei de dialog social şirelaţia cu Parlamentul din cadrul Ministerului Muncii

Marile companii chiar au negat la un moment dat rolulorganizaţiilor patronale, iar una dintre marile probleme alepatronatelor româneşti o reprezintă orgoliile liderilororganizaţiilor patronale, care au generat conflicte personale.

O altă problemă a patronatelor este că nu ştim cu cine stăm devorbă şi pe cine reprezintă. Patronatele româneşti au reuşit să-şifacă o imagine externă foarte bună în ceea ce priveştereprezentativitatea, însă ne-am furat singuri căciula. Dacă ar fisă verificăm reprezentativitatea fiecărui patronat, vă spun sigurcă am rămâne fără parteneri sociali. În zece ani nu am reuşit săîmi formez o imagine clară în ceea ce priveşte numărul de companiişi tipul de companii reprezentate de patronate.

Magda Volonciu, profesor universitar şi avocat în cadrulcasei de avocatură Magda Volonciu şi Asociaţii

Problema esenţială a patronatelor a fost, de 20 de ani încoace,legată de mentalitate, pentru că la început în parteneriatul socialmai exista un singur partener - sindicatul, însă intervenţiastructurii guvernamentale a înlocuit practic partea patronală.Discutăm despre tripartitism pentru că aşa ne-am obişnuit şi esteun model funcţional. Însă sindicatele şi patronatele trebuie să fieparteneri egali, pentru că, până acum, în toate structurile,sindicatele au fost favorizate.

Până nu va exista o legislaţie flexibilă care să conducă la unsistem bine reprezentat, nu vom avea decât pseudoparteneriat întreGuvern, patronate şi sindicate.

Doina Ciomag, director executiv al ConsiliuluiInvestitorilor Străini

Consiliul Investitorilor Străini, o organizaţie în care suntmembre 118 companii româneşti cu capital străin, care au împreună5% din numărul total de salariaţi la nivel naţional, reprezintă unadin organizaţiile de la care patronatele ar trebui să ia exemplu,dat fiind faptul că acţiunile lor sunt foarte active în mediul deafaceri.

Companiile care sunt membre ale CIS au dorit să aibă o voceunică atunci când se lansa în dezbatere o temă care nu ţineneapărat de sectorul lor de activitate, ci despre măsurile care arputea afecta întreg sectorul economic. Unicitatea vocii este datăde specializarea specifică a şefilor de multinaţionale membri înorganizaţie, care se implică activ şi voluntar şi a personaluluispecializat care vine cu experienţă din altă ţări. Un număr de 38dintre cele mai mari 100 de companii din România în funcţie decifra de afaceri sunt membre ale CIS, care au adus o contribuţie de20% din PIB.

Cornelia Simion, directorul direcţiei de întreprinderimici şi mijlocii din cadrul Ministerului Economiei

Faptul că organizaţii din care fac parte companii mari - precumCIS - au avut o atitudine rezervată în ultimii doi ani în ceea cepriveşte colaborarea cu autorităţile, deşi ar fi putut aveainterese majore şi propuneri în modificările legislative, ar puteafi cauzat de faptul că organizaţia nu are o structură de patronatefectivă.

Nu puţine sunt cazurile în care, din cauza lipsei de omogenităţiîn mişcarea patronală, partenerii noştri de dialog - reprezentanţiicompaniilor multinaţionale - au preferat să utilizeze canaleinformale pentru a-şi prezenta propunerilor. Un alt aspect care nueste suficient de exploatat este faptul că patronatul nu este doar"un recipient de politici, ci un iniţiator de politici", într-operioadă în care toată societatea are probleme. Ar trebui, celpuţin în această perioadă, să putem avea o activitate maisusţinută. Noi propunem promovarea şi susţinerea de către patronatea legii lobby-ului, care să reglementeze grupurile de interese dinaceste organizaţii.

AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9050
Diferență: -0,3251
Ieri: 4.9210
Azi: 4.7905
Diferență: -0,8794
Ieri: 4.8330
Azi: 5.8089
Diferență: -0,4899
Ieri: 5.8375
Azi: 5.0290
Diferență: -0,2024
Ieri: 5.0392