Un CEO care vrea să-şi păstreze funcţia şi să ajute compania să-şi maximizeze profitul trebuie să acorde o foarte mare atenţie modului în care subconştientul îi afectează creierul în procesul de luare a deciziilor, spune Sriny Pillay, profesor la Harvard Medical School, cercetător al creierului uman şi al proceselor care determină diferite reacţii cu aplicabilitate în domeniul afacerilor.
În opinia sa, cele mai mari provocări ale anului 2012 pentru un CEO sunt teama şi îngrijorarea privind strategia de creştere a companiei, incertitudinea situaţiei economice şi impactul pe care aceasta îl are asupra creierului în procesul de luare a deciziilor, dar şi oportunităţile de dezvoltare în contextul unor bugete reduse şi resurse mai puţine.
"Dacă în trecut executivii de top erau învăţaţi ce înseamnă risk managementul şi cum să gestioneze luarea deciziilor (decizii care uneori erau luate subconştient), acum ei trebuie învăţaţi cum să se concentreze şi cum să aplice o strategie corectă pentru companie, fără a fi influenţaţi de teama pe care o generează eventualele consecinţe ale deciziei. Noile metode de leadership transformaţional ajută la identificarea acestei părţi din creier care provoacă sentimentul de frică în luarea deciziilor şi dacă managerul înţelege şi gestionează ce i se întâmplă, va lua decizia corectă mai repede", adaugă profesorul Pillay.
Un CEO deţine această poziţie, în medie, pentru o perioadă cuprinsă între 18 luni şi 4 ani. Însă atunci când un CEO rămâne prea mult pe această poziţie şi nu vede alte posibilităţi de dezvoltare a companiei, el nu mai are ce căuta în funcţia de conducere.
"Într-o astfel de situaţie, îngrijorarea se transmite subalternilor care se vor chinui să găsească soluţii şi care nu pot dormi noaptea din cauza stresului de la serviciu. În acelaşi timp, CEO-ul fără viziune va afişa un zâmbet fals şi îşi va dezvolta tot mai mult, inconştient, atitudinea cinică. Sentimentul de frică în luarea deciziilor pe care nu-l poate gestiona va avea impact în profitabilitatea companiei", mai spune Pillay. El a mai spus că multe companii au început deja să evalueze inteligenţa emoţională a managerilor pe care îi angajează.
"Poţi fi un foarte bun lider, dar dacă nu ai dezvoltate abilităţile de a interacţiona cu oameni, măcar să angajezi pe cineva care poate face asta", a conchis profesorul.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
