Companii

"Totul pentru export" - lozincile bune nu se uita

05.02.2001, 00:00 15



Anul 2000 marcheaza reluarea cresterii productiei industriale dupa trei ani consecutivi de cadere, decembrie fiind a zecea luna consecutiva in care productia industriala a depasit media anului 1999.

Productia industriala realizata in anul 2000, comparativ cu 1999, a fost mai mare cu 8,2% in volum absolut, si cu 8,7% in conditii comparabile din punct de vedere al numarului de zile lucratoare, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica si Studii Economice.

La nivelul intregului an, s-au consemnat cresteri ale productiei in toate sectoarele industriei: 9,4% in industria energetica, 8,9% in industria prelucratoare si 7% in industria extractiva..

"Este de asteptat ca trendul ascendent sa se consolideze in acest an. Oricum, dupa politica noului guvern industria va inregistra o crestere a comenzilor venite din partea statului, avand in vedere ca se promoveaza dotarea institutiilor si societatilor de stat cu produse realizate la intern", a declarat pentru Ziarul Financiar analistul economic Alexandru Tasnadi.

Potrivit datelor publicate de INSSE, in cadrul industriei prelucratoare cresteri semnificative au avut ramurile cu ponderi mari la export, si anume confectionarea articolelor de imbracaminte, unde productia a urcat cu aproape 54%, masini si echipamente, cu o crestere de 28,5%, chimie si fibre sintetice si artificiale, cu 24%, precum si metalurgie, cu 22,1%.

"Cresteri importante remarcam in industriile care se bazeaza pe consumuri mari de munca si energie, precum si in cele ale caror produse sunt cautate pe piata externa", a afirmat Alexandru Tasnadi.

Cresteri de peste 5% s-au inregistrat si in ramurile: prelucrarea lemnului (12%), alimentara si bauturi (9,4%), mijloace de transport neincluse la cele rutiere (9,3%), fabricarea materialelor de constructii (7,8%), celuloza, hartie si carton (7,6%), mobilier (7,5%).

In acelasi timp, o cadere puternica a fost consemnata in industria echipamentelor, aparatelor de radio, televiziune si telecomunicatii, unde industria a scazut cu 74,1% fata de 1999, piata fiind complet dominata de importuri. De asemenea, productia interna de mijloace de transport rutier a fost cu 22,5% mai mica decat in 1999.

Pe ansamblul anului trecut, 25,4% din valoarea totala a livrarilor de produse din industria prelucratoare au reprezentat livrarile pentru export.

Ponderea productiei destinata exportului in totalul livrarilor realizate in fiecare sector a fost de 62,6% pentru bunuri de folosinta indelungata, 41,3% pentru bunuri de capital, 33,7% pentru bunuri intermediare si 4% pentru bunuri de uz curent.

Printre factorii care au sustinut anul trecut cresterea productiei industriale, Alexandru Tasnadi aminteste deprecierea mondei nationale, stimulativa pentru exporturile in dolari, relaxarea fiscala si revigorarea unor societati din sectorul IMM-urilor.

Pe de alta parte, in perioada ianuarie-noiembrie 2000, cifra de afaceri realizata de societatile industriale a scazut, in termeni reali, cu 4,5% fata de perioada similara a anului precedent, cele mai importante scaderi fiind remarcate in industria energetica, care a pierdut aproape 10%, si in industria prelucratoare, care a inregistrat o scadere de 4,4.

Ramurile cu cifra de afaceri in crestere au fost tot cele cu pondere mare in exporturi. Cel mai mult au catigat societatile din domeniile chimie si fibre sintetice si artificiale, confectionarea articolelor de imbracaminte, masini si aparate electrice.



In costum, exportul sare stacheta de 8 mld. $

Un reputat analist economic roman nu vedea cum si cand a putea economia romaneasca sa sara, la exporturi, peste pragul de 8 miliarde $.

Intr-adevar, timp de sase ani, intre 1995-1999, exporturile romanesti s-au invartit in jurul acestei limite, in indiferent ce conditii: chiar cand devalorizarea leului fata de dolar a depasit inflatia cu mult, impulsionand, chiar daca artificial, exporturile, sau cand situatia a fost inversa.

In aceste conditii, ce s-a intamplat in 2000? Parafrazand o sintagma des folosita de acelasi analist (economia romaneasca -o economie fara pantaloni), se pare ca economia a sarit stacheta de 8 mld. $ pentru ca s-a imbracat in costum si pantofi noi-exporturile de confectii si pielarie au ajuns la o treime din total, in crestere cu circa 30% fata de anul anterior.

Ponderea mare in exporturi a lohn-ului nu este o noutate, dar anul 2000 a fost unul de excelenta pentru acestea.

Pentru a analiza a exporturilor, ultimii zece ani pot fi usor impartiti in doua perioade cu caracteristici distincte: 1991-1994 si 1995-1999.

Exporturile incep prima perioada de la circa 4 miliarde $ si ajung la 6,1 miliarde, pe cand importurile pleaca de la 5,5 si ajung la 6,5 miliarde, astfel incat perioada se incheie cu un deficit al balantei de doar 400 milioane $(in preturi FOB-FOB), cel mai mic din ultima decada.

Stabilizarea economica din anii '93-'94, chiar daca s-au facut prin injectari de subventii in intreprinderi de stat, majoritatea acestora fiind conectate la comertul mondial nu atat prin competitivitate cat prin preturi scazute, si-a facut efectul in 1995.

Exportul a urcat puternic, cu circa o treime, pana la 7,9 miliarde $, iar importul s-a dus la 9,5 miliarde $, astfel ca deficitul a explodat: 1,5 miliarde $.

Orientarea geografica a exporturilor romanesti s-a modificat substantial in ultima decada: peste 60% din marfurile romanesti penetreaza acum piata Uniunii Europene, fata de putin peste 30% in 1990.

In compensatie, exporturile in Federatia Rusa au scazut dramatic, de la aproape 25% cat reprezentau in 1990 in totalul exporturilor, la 4-5 % la sfarsitul perioadei analizate.

De asemenea, schimburile cu tarile in tranzitie au scazut de la 15% din total la 7-8% in prezent. Exporturile catre Statele Unite si alta tari dezvoltate si catre cele in curs de dezvoltare au ramas aproape la fel in intreaga perioada.



"Un leu 2000"-a 1260 parte dintr-un "leu 1990"

In 11 ani, leul a ajuns de 1260 de ori mai slab fata de marfurile din cosul de consum luat in calcul de Comisia Nationala de Statistica pentru stabilirea inflatiei, iar dolarul american a devenit de peste 750 de ori mai scump, de la 34, 7 lei in 1990 la circa 25.000 lei astazi.

In tot acest interval, inflatia si cursul s-au urmarit unul pe altul, astfel incat, in functie de politicile conjuncturale ale autoritatilor de limitare a cresterii unuia din acesti indicatori, ba devalorizarea leului a depasit inflatia, ba cursul a fost sub inflatie, fiind folosit uneori ca ancora pentru stabilizarea preturilor.

Privind in urma, inflatia din ultimii doi ani este totusi mica. Indicele preturilor de consum a fost de circa 200 % si in 1991 si in 1992, iar in 1993 a explodat: aproape 300 de procente, adica leul a iesit in primii patru ani ai decadei actuale mai slab de aproape 50 de ori, luand in calcul si inflatia de 37% din 1990.

La inceputul anului 1997 au fost liberalizate restul preturilor de productie si desfacere cu amanuntul a produselor alimentare anterior subventionate, care, alaturi de deschiderea mai larga a pietelor catre exterior (incluzand reducerea tarifelor la importul produselor agricole si eliminarea barierelor la export), a indus un nou puseu inflationist, de 150%.

Declinul rapid al produsului intern brut, cresterea subventiilor in conditiile reducerii veniturilor fiscale si amplificarea, in acest fel, a deficitului fiscal, precum si creditele directionate acordate sectoarelor nerestructurate ce ascund, in fapt, deficite cvasi-fiscale, sunt factorii de prima mana ai fenomenului inflationist.

In plus, tot aici au actionat si slabirea corelatiei intre cresterile salariale si nivelul productivitatii muncii, blocajul financiar, presiunile deprecierii monedei nationale si chiar asteptarile inflationiste, in sensul in care spaima de crestere a preturilor se manifesta la unii agentii economici prin chiar confirmarea acestor asteptari de catre ei insisi.



PIB-ul: in decolare lina, dar spre maturitate

In jargon-ul economistilor, scaderea treptata a cresterii economice se numeste "aterizare lina". Toate guvernele si autoritatile monetare prefera o astfel de "racire" a economiei, pentru ca apoi, din dobanzi, sa o struneasca spre crestere. Este ceea ce se intampla, sau probabil ca doreste seful Rezervelor Federale din SUA, Alan Greenspan, sa se intample cu economia SUA.

Pastrand proportiile, evolutia economiei romanesti in ultimii patru ani s-ar incadra intr-un concept simetric, propus ad-hoc: "decolare lina".

Dupa trei ani de scadere economica, foarte abrupta la inceput(-6,9% in 1997) si din ce in ce mai mica in anii urmatori (-5,4% in 1998 si -3,2% in 1999) produsul intern brut pare ca va fi mai mare in 2000 fata de cel anterior cu circa 2%, iar daca seceta nu ar fi fost asa de grea, probabil ca ar fi fost si mai mare.

Ca dovada, ponderea valorii adaugate din agricultura in PIB-ul total: doar 10,7% pe primele noua luni din 2000, fata de 14% in 1999 sau 18% in 1997.

Dealtfel, chiar daca maturizarea economiei romanesti se face greu, se face: agricultura, care in tarile dezvoltate sau chiar Ungaria participa cu circa 5% la valoarea adaugata totala, si-a injumatatit in zece ani aportul si in Romania.

Partea proasta este si industria si-a redus aportul, de la cirtcda 40% in 1990 la 30% acum. Partea buna este chiar foarte buna: serviciile reprezinta acum 45%, fata de 26% in 1990.



Cine-mparte parte-si face

Salariul mediu nominal brut pe economie la sfarsitul anului trecut a fost de 3.975.929 lei, iar cel net de 2.911.570 lei. Evolutia salariului real, data de raportul dintre castigul mediu nominal net si inflatie, indica o crestere a acestuia cu 4% fata de decembrie 1999, respectiv cu 13,8% in decembrie 2000 comparativ cu noiembrie.

La nivelul anului trecut, salariul mediu nominal brut a fost de 2.876.645 lei, in crestere cu 46,9% fata de 1999, in timp ce salariul net a crecut cu aproape 40%, ajungand la nivelul de 2.173.478 lei.

La sfarsitul lunii decembrie, numarul salariatilor a fost de 4.374.100 de persoane, in scadere cu peste 60.000 fata de luna noimebrie.

Cel mai bine platiti sunt angajatii care lucreaza in sectorul activitatilor financiare, bancare si de asigurari, ale caror retributii medii nete s-au apropiat de opt milioane de lei la sfarsitul lui 2000. In acest domeniu erau angajati in decembrie anul trecut circa 53.000 de persoane.

Urmeaza palierul salariilor medii de peste cinci milioane de lei, care se regasesc in industria extractiva, in prelucrarea titeiului, industria energetica, precum si in administratia publica.

In ultima luna a anului trecut au crescut puternic salariile din administratia publica (60,8%), din posta si telecomunicatii (37,7%) si din extractia petrolului (37,4%).


Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO