Companii

Supliment Retail. Analiză. Stă anul 2024 sub semnul deflaţiei sau al inflaţiei? Preţurile la făină, mălai, ulei, lapte sau ouă scad cu până la 30%, dar cele la carne, detergenţi ori bere cresc cu 10-24%

Supliment Retail. Analiză. Stă anul 2024 sub semnul...

Autor: Cristina Roşca

07.05.2024, 00:06 183

♦ Inflaţia a început să îşi facă simţită prezenţa mai ales în 2022, când fenomenul a afectat nu doar România, ci o lume întreagă ♦ La finalul lui 2022, inflaţia depăşea 16% pe plan local ♦ În decembrie anul trecut, ea coborâse la sub 7%, potrivit INS ♦ Totuşi, în aceşti ultimi doi ani, o serie de produse de larg consum, cele pe care le găsim cel mai des în coşul de cumpărături, şi-au majorat preţul mult mai mult, chiar şi de 2-3 ori ♦ În 2024 a apărut însă şi fenomenul invers - deflaţia.

Preţurile alimentelor de bază au început să scadă în acest an, e mai ales cazul acelor produse care au fost cel mai puternic afectate de scumpirile din 2022 şi 2023, spun reprezentanţii marilor retaileri.

Afirmaţiile lor sunt confirmate de datele Institutului Naţional de Statistică, date care arată că preţurile la făină, mălai, ulei, lapte sau ouă scad cu până la 30% în martie 2024 versus aceeaşi lună din anul anterior. E vorba de zece categorii de bunuri alimentare care se confruntă cu deflaţie.

Totuşi, sunt şi mai multe categoriile în cazul cărora preţul creşte în continuare, ritmul ajungând la 10% la carnea de vită. Cele mai mari scumpiri pot fi observate însă la bunurile nealimentare, conform INS. Astfel, detergenţii sunt cu peste 24% mai scumpi la finalul primului trimestru din acest an decât în aceeaşi perioadă din 2023, în timp ce articolele de igienă şi produsele cosmetice au preţuri mai mari cu 13%. Şi băuturile alcoolice continuă să se scumpească, în medie, cu 9,3%, campioană fiind berea (10,24%), urmată de vin (8,88%) şi de spirtoase (puţin sub 7%).

Astfel, datele de la Institutul Naţional de Statistică creionează un tablou mixt în piaţa bunurilor de larg consum alimentare şi nealimentare. În timp ce inflaţia rămâne o problemă în majoritatea categoriilor, există şi unele - tot mai multe - unde se poate vorbi de deflaţie.

„Am remarcat apariţia deflaţiei încă de la începutul anului. Este un fenomen prezent în special în categoriile fresh şi ultrafresh“, explică executivul Călin Costinaş, deputy CEO la Profi.

Când vine vorba de categoriile de produse din comerţul alimentar, fresh şi ultrafresh se referă la fructe şi legume, carne şi peşte, mezeluri şi lactate şi produse de panificaţie, conform celor mai recente date ZF. „Vedem o deflaţie de un digit (de sub 10% - n. red.)“, adaugă Costinaş.

Deflaţia indică o scădere a preţurilor, iar acest fenomen apare după circa doi ani de scumpiri pe bandă rulantă.

Inflaţia a început să îşi facă simţită prezenţa mai ales în 2022, când fenomenul a afectat nu doar România, ci o lume întreagă. La finalul lui 2022, inflaţia depăşea 16% pe plan local. În decembrie anul trecut, ea coborâse la sub 7%, potrivit INS. Touşi, în aceşti ultimi doi ani, o serie de produse de larg consum, cele pe care le găsim cel mai des în coşul de cumpărături, şi-au majorat preţul mult mai mult, chiar şi de 2-3 ori.

În 2024 a apărut însă şi fenomenul invers.

„Din februarie 2024, deflaţia a devenit vizibilă, mai ales în categoria alimentelor de bază, menţinându-se însă într-un interval de o singură cifră (sub 10% – n. red.). Vom continua să monitorizăm evoluţia pentru a înţelege amploarea şi impactul pe termen lung“, spun şi reprezentanţii companiei Penny România, activă pe piaţa de discount.

Ei adaugă la rândul lor că au remarcat scăderi de preţuri în special la produsele alimentare de bază – lactate şi brânzeturi, ouă, legume şi fructe –, unde impactul inflaţiei a fost semnificativ în perioada precedentă.

„În cazul în care înregistrăm scăderi de preţuri de la producători, ne asigurăm că aceste reduceri sunt transmise direct către clienţii noştri“, adaugă oficialii Penny.

Datele de la INS arată că zahărul, untul, uleiul, mălaiul şi făina sunt produsele în cazul cărora se remarcă cele mai ample scăderi de preţ, de peste 10%. În ceea ce priveşte întreaga categorie a bunurilor alimentare, preţurile au în continuare un plus, de 2,8%. Inflaţia la alimente este astfel de câteva ori mai mică decât cea generală (6,6%), în calculul acesteia din urmă fiind luate preţurile la varii produse şi servicii, de la mobilă şi electroIT la modă şi de la utilităţi la transport şi turism.

Ce se întâmplă în 2024 reprezintă o schimbare de paradigmă după ce în 2022 şi 2023 alimentele erau cele care au suferit cele mai mari scumpiri, uneori fiind vizibile dublări ori chiar triplări de preţ. Apa sau laptele sunt doar două exemple în acest sens, dar nu sunt singurele.

„Actuala tendinţă de deflaţie rezultă din ajustările postpandemie şi din stabilizarea lanţurilor de aprovizionare. Printre factorii care pot influenţa această fază se numără şi scăderea cererii în anumite sectoare, ajustările de preţ la materiile prime şi îmbunătăţirile în eficienţa producţiei şi distribuţiei“, spun reprezentanţii Penny.

Ei adaugă că anticipează că anul acesta trendul descendent al preţurilor va continua pentru alimente.

„Iar pe termen lung, ne aşteptăm ca inflaţia să se stabilizeze în jurul valorii de aproximativ 2%, nivel considerat normal de către Banca Naţională a României (BNR).“ Autorităţile, în frunte cu BNR, au anunţat că inflaţia va scădea treptat, însă nu s-a pus problema de deflaţie. Acesta un fenomen economic care, pe perioade prelungite, poate deveni chiar mai periculos decât inflaţia, pentru că duce la o contracţie a economiei.

„Credem că ce se întâmplă acum este o situaţie normală şi este ceva ce era de aşteptat. Dacă ne comparăm cu anul trecut, cu aceeaşi perioadă din 2023, când a fost o panică foarte mare legată de preţul energiei şi al costului ambalajelor, acum lucrurile s-au temperat“, explică executivul Profi.

Pe termen scurt, deflaţia poate fi benefică pentru consumatori, crescând puterea lor de cumpărare. Însă, pe termen lung, deflaţia poate încetini economia, afectând investiţiile şi creşterea.

„Este crucial să se găsească un echilibru care să stimuleze consumul fără a compromite stabilitatea economică“, completează oficialii Penny.

Inflaţia record din ultimii ani a mâncat din puterea de cumpărare a românilor, astfel că oamenii şi-au schimbat comportamentul de consum, începând cu a doua parte a anului trecut. Aşadar, preţul a redevenit argumentul principal la shopping.

„La noi în magazine, mergem în linie cu ce operează producătorii . Dacă vin creşteri de la producători, creştem şi noi preţurile. Dacă scad preţurile de la producători, le scădem şi noi“, adaugă Călin Costinaş.

El afirmă că această evoluţie (sau involuţie a preţurilor) marchează de fapt intrarea într-o perioadă de normalitate. Asta dacă nu vor apărea factori suplimentari (crize, războaie, pandemii sau taxe suplimentare).

„Piaţa se aşază şi se repliază foarte repede la toţi factorii, şi pozitivi şi negativi. Ani de zile, inflaţia a fost foarte mică fară nicio intervenţie a statului. Pur şi simplu, economia de piaţă aşa functionează - se reglează sănătos. Cred că până la un anumit nivel, de 2-3%, o inflaţie este sanatoasă. Deflaţia poate deveni o problemă pentru economie. La fel şi o inflaţie mare. Dacăse face mai mult push pe deflaţie, aceasta o sa devină o problemă pentru companii.“

Riscul este, în final, o contractiţie a economiei, iar cel mai concludent exemplu în acest sens este Japonia anilor í90. În ceea ce priveşte România însă, pentru consumatori, deflaţia este o veste bună, iar asta după doi ani în care oamenii au văzut cum le scade puterea de cumpărare dat fiind că salariile nu au ţinut pasul cu inflaţia.