Negociatorii Uniunii Europene au aprobat o noua rezolutie care usureaza procedurile de depunere a unei oferte de preluare "ostile" (o oferta de achizitie a unei firme fara acordul acesteia).
Noul act normativ, aprobat de reprezentantii Parlamentului European, Comisiei Europene si oficialii celor 15 state membre UE, incearca sa elimine diferentele semnificative dintre legislatiile actuale ale mebrilor Uniunii, dupa 12 ani de negocieri.
O legislatie mai lejera in privinta ofertelor ostile va stimula achizitiile si fuziunile, determinand o crestere a volumului de investitii straine atras de statele europene.
In noua rezolutie se prevede restrangerea masurilor care pot fi luate de o companie care vrea sa se apere de aceste oferte pana in 2006 si ii obliga pe ofertanti sa trateze toti actionarii in mod egal.
"Este o victorie pentru Europa", a declarat Sven-Eric Soeder, secretarul de stat pentru afaceri externe al Suediei. "In prezent, economia s-a globalizat si avem nevoie de o colaborare mai stransa intre afaceri din tari diferite", a mai spus Soeder.
Legea stabileste reguli comune pentru toate cele 15 state ale Uniunii Europene, in incercarea de a elimina diferentele existente intre SUA si UE in ceea ce priveste reglementarile referitoare la fuziuni si achizitii.
Intre 1995 si 2000, peste 11.600 de companii din Europa, evauate la 2.700 miliarde de dolari, au fost preluate, comparativ cu aproape 25.800 de firme americane, in valoare de 5.000 de miliarde de dolari, cumparate in aceeasi perioada.
De asemenea, oficialii UE considera ca productivitatea companiilor europene se va imbunatati dupa aplicarea noilor reguli.
Nu toata lumea este multumita insa. "Suntem foarte ingrijorati de faptul ca actionarii pot decide daca o afacere va avea loc sau nu, nu conducerea executiva", a declarat Mike Vercnocke, consultant al Federatiei Bancare Europene.
Totusi, singurul stat care s-a opus intelegerii a fost Germania, care dorea ca managementul sa poata obtine aprobarea de a indeparta ofertantii prin masuri specifice, cum ar fi vanzarea unor pachete de actiuni catre actionarii "prietenosi" sau vanzarea unor active esentiale la preturi mici, pentru a reduce valoarea companiei. Cu toate acestea, opozitia Germaniei nu va duce la anularea acestei initiative.
Participantii la dezbateri au ajuns la un compromis, amanand cu un an - pana in 2006 - termenul limita acordat statelor membre pentru adoptarea unor masuri in concordanta cu rezolutia UE. Conform acesteia, managerii vor fi obligati sa consulte actionariatul companiei, inainte de a adopta o strategie de aparare impotriva ofertelor ostile. In prezent, in unele state, managerii nu sunt nevoiti sa faca acest lucru, acordandu-li-se puterea de a bloca orice oferta prin contractul de management.
"Practic, de-acum inainte, actionarii vor decide nu conducerea companiei" a afirmat James Provan, membru al Partidului Conservator din Marea Britanie, care a condus delegatia Parlamentului European.
Perspectivele ca gigantii economiei europene sa inghita micile firme private au mai inviorat discutiile. Italia a anuntat ca va face tot posibilul pentru a impiedica firma de stat franceza Electricite de France, cea mai mare companie din sectorul energetic european, sa preia controlul asupra Montedison SpA, pana cand guvernul Frantei nu va liberaliza pietele de electricitate si gaze naturale.
Ca raspuns la eforturile Frantei si Spaniei de a-si feri companiile de utilitati publice de tentativele de preluare de catre consortii straine, Germania a cerut organelor legislative ale Uniunii Europene sa sanctioneze tacticile de indepartare a ofertelor ostile.
Eliminarea taxei de 50% din valoarea vanzarilor de pachete de actiuni, va declansa anul viitor un val de restructurari la nivelul corporatiilor, iar guvernul va incerca sa protejeze firmele germane de eventualele tentative de preluare venite din partea companiilor straine.
Totusi, analistii privesc cu optimism deschiderea Germaniei catre achizitii, dupa ce Mannesmann AG a refuzat sa foloseasca masurile specifice, pentru a bloca oferta depusa de Vodafone, in valoare de 176 de miliarde de dolari, cea mai mare achizitie transfrontaliera.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
