♦ Resursele energetice certe şi deschiderea la Marea Neagră fac din România cel mai potrivit partener european în cursa pentru diversificarea resurselor energetice ♦ Aceste atuuri împreună cu susţinerea fermă pe care România a arătat-o mereu faţă de UE şi NATO trebuie să schimbe rolul ţării în regiune ♦ Optica trebuie mutată din zona de piaţă de desfacere pentru bunurile vestice în furnizor de stabilitate enegetică la nivel european. Va reuşi România acest lucru?
România este cel mai independent stat la nivelul UE în ceea ce priveşte importurile energetice, gradul de dependenţă la nivelul anului 2020 fiind de 28% (petrol, gaze, cărbuni), faţă de o medie europeană de 57%.
► România este al doilea mare producător de gaze din UE şi ţinând cont de scăderea consumului poate să-şi acopere aproape în totalitate cererea internă cu ce extrage acum. Gazul din Marea Neagră este bonus. Doar în blocul Neptun Deep din Marea Neagră sunt rezerve de 80 de miliarde de metri cubi. Întreaga zonă economică românească a Mării Negre are rezerve de 200 de miliarde de metri cubi.
► România are în acest moment o pondere a energiei verzi (eoliene şi solare) de 14%, unul dintre cele mai mari procente la nivel global.
► Prin ieşirea la Marea Neagră, România, alături de Bulgaria, sunt cei mai buni parteneri pe care UE îi are, ambii cu atitudini proeuropene dovedite, în conectarea blocului cu resursele din Marea Caspică. Reluarea proiectelor prinvind consutrucţia terminalelor LNG sau a cablului submarin alături de Azerbaijan sunt dovezi în acest sens.
Toate aceste sunt certitudini. În timp ce tiparniţa de strategii a Comisiei Europene merge la foc continuu, dar rezultatele în gestionarea crizei energiei lasă de dorit, România are resursele dovedite şi poziţia geografică necesară pentru a deveni principalul furnizor de securitate energetică în regiune.
Pe 21-23 februarie, Ziarul Financiar organizează o nouă ediţie a ZF Power Summit, cea de-a 12-a, tema acestui eveniment-maraton fiind chiar România, regiunea, Uniunea: Direcţii de investiţii şi proiecte strategice regionale care vor redefini sectorul energetic european. George-Sergiu Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, Tudor Constantinescu, consilier principal, DG Energie, Florin Spătaru, ministrul economiei, Eric Stab, president & CEO ENGIE România, Christina Verchere, CEO OMV Petrom, Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica, Răzvan Popescu, general manager Romgaz, Joe Philipsz, head of the 3SIIF (The Three Seas Initiative Investment Fund), Amber Infrastructure, Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas (BSOG), Volker Raffel, CEO E.ON România, Ondrej Safar, CEO CEZ România, Alexandru Aurelian Chiriţă, CEO Electrica, Gabriel Andronache, director general Transelectrica participă la ZF Power Summit 2023 pentru a analiza proiectele energetice pe care România le poate dezvolta pe termen lung pentru economia sa şi pentru stabilitatea energetică regională.
Cei mai buni avocaţi şi consultanţi de business sunt şi ei aproape. Oana Ijdelea, managing partener IJDELEA & Asociaţii sau Zsuzsa Bereschi, senior project manager, energy & utilities, Horváth vor contribui cu soluţii privind dezvoltarea proiectelor stratgice şi vor oferi o mai bună claritate contextului în care se află România.
Noua ligă de investitori din energie, regenerabilii, au răspuns pozitiv invitaţiei la dialog adresată de ZF. Joachim Steenstrup, director, External Affairs and Strategy Eurowind Energy, Lăcrămioara Diaconu, country manager, OX2 România, Matej Kruspan, chief commercial officer Rezolv Energy sunt câţiva dintre investitorii care pariază milioane de euro pe energia verde a României.
Prosumatorii, vedeta tranziţiei energetice în România, partcipă şi ei. Andrei Antipa, vicepreşedinte Administraţia Fondului pentru Mediu, Claudiu Butacu, president EFdeN, Eugen Butoarca, chairman of the board, Distribuie Oltenia sunt câţiva dintre speakerii care vor arată cât de lung este drumul de la consumator la prosumator. Mai mult, în premieră la ZF Power Summit 2023 va fi lansată prima hartă a prosumatorilor din România.
Revolutia industrială generată de tranziţia energetică va fi un alt subiect pe agenda ZF Power Summit 2023, invitaţia la dialog fiind acceptată de Ajay Aggarwal, president LIBERTY Steel Group Europa, Chairman of the Board LIBERTY Galaţi, Corneliu Bodea, CEO Adrem, Sorin Elisei, Leader of Energy and Sustainability Practices, Deloitte România, Teofil Muresan, Chairman, E-INFRA sau Gheorghe Manole, founder Eximprod.
ZF Power Summit, evenimentul de referinţă al Ziarului Financiar dedicat în exclusivitate sectorului energetic, ajunge în 2023 la cea de-a 12-a ediţie, contextul actual fiind cel mai puternic motiv pentru a transforma dezbaterile într-o platformă de comunicare regională cu impact european. Evenimentul va avea loc în perioada 21-23 februarie în Bucureşti. Ziua 1, 21 februarie, este dedicată regiunii şi înţelegerii proiectelor care pot contribui la stabilitatea energetică a blocului european. A doua zi, 22 februarie, este în totalitate dedicată energiei verzi şi prosumatorilor, iar ultima zi a ZF Power Summit, 23 februarie, aduce în prim-plan tema revoluţiei industriale generată de tranziţia energetică, oportunităţile pentru România, dar şi riscurile care vin odată cu această transformare istorică.
Gazul din Marea Neagră, relaţiile economice cu superputerni energetice cum sunt Azerbaidjanul sau Kazahstanul, potenţialul din zona de energie verde şi nu în ultimul rând însăşi dimensiunea pieţei fac din România o piesă cheie din puzzle-ul atingerii independenţei energetice la nivel european. La finalul tranziţiei energetice însă, care a debutat cu preţuri insuportabile la energie şi cu probleme majore pentru industrie, UE şi România trebuie să răspundă în faţa consumatorilor săi la o întrebare: A meritat drumul?
Aflaţi la ZF Power Summit 2023, 21-23 februarie, Bucureşti. Trei zile. Totul despre energie.
