"Romania este pozitionata strategic pentru dezvoltarea portofoliului grupului atat local, cat si regional, lucru demonstrat si de localizarea biroului GDF SUEZ la Bucuresti. Astfel, de aici vor fi coordonate proiectele pentru Grecia, Bulgaria, fostele tari iugoslave si Albania", spune Siclovan, vicepresedintele pentru dezvoltarea afacerilor din sud-estul Europei din cadrul diviziei de energie a Gaz de France SUEZ.
Siclovan, 48 de ani, a preluat mandatul in luna iulie a anului trecut. Desi ca si constructie profesionala Siclovan provine din domeniul financiar, ocupand in trecut atat functia de secretar de stat in Ministerul Finantelor, precum si pe cea de vicepresedinte al Bancii de Comert si Dezvoltare a Marii Negre, reprezentanta GDF SUEZ spune ca era necesara aducerea unui finantist pentru dezvoltarea proiectelor uriase pe care grupul le are in dezvoltare.
"Pentru mine intrarea in domeniul energetic este o schimbare majora in cariera deoarecere experienta mea este legata de sistemul financiar-bancar. Nu a fost o decizie usor de luat, era nevoie de expansiune pe plan local si regional, fapt pentru care mi s-a oferit aceasta posibilitate avand deja experienta in finantarea si dezvoltarea proiectelor energetice de mare anvergura", explica Siclovan numirea sa in pozitia actuala din cadrul GDF SUEZ.
Grupul a anuntat mai multe proiecte pe plan local pentru producerea de energie electrica, cel mai avansat dintre acestea fiind centrala pe gaze pe care intentioneaza s-o construiasca in parteneriat cu Termoelectrica la Borzesti.
Unitatea ar urma sa aiba 400 MW, ceea ce presupune investitii de circa 400 de milioane de euro, iar parteneriatul cu statul roman a fost anuntat la sfarsitul anului trecut.
"In ceea ce privestea realizarea proiectului de la Borzesti, suntem in discutii cu Termoelectrica in vederea lansarii studiului de fezabilitate si a celui de evaluare a activelor Termoelectrica. Rezultatele celor doua studii urmeaza sa fie aprobate la nivelul fiecarei companii, urmand ca parteneriatul sa fie realizat prin infiintarea unei societati mixte. O prima etapa a studiului de fezabilitate se va finaliza in trei luni, urmand ca si cel de evaluare a activelor sa fie finalizat. Sunt o serie intreaga de detalii de clarificat pentru a alege solutia optima: aprovizionarea cu gaze, comercializarea de energie electrica si altele. Cred ca in a doua jumatate a anului vom avea o viziune mai clara asupra solutiilor optime pentru acest proiect. Nu vom avea probleme pentru finantarea acestui proiect si nici nu suntem in intarziere cu derularea lui", spune Siclovan.
Un alt ptoiect major in care GDF SUEZ este implicat este cel al reactoarelor 3 si 4 ale centralei nucleare de la Cernavoda, a carui valoare se ridica la patru miliarde de euro, si unde grupul detine 9,15% din compania de proiect.
Anterior proiectului de la Borzesti, GDF SUEZ mai anuntase o serie de intentii privind realizarea unei centrale de 1.600 MW la Constanta si a uneia de 900 MW la Galati.
"Strategia gruplui a ramas neschimbata pe termen lung. Se prevede un nivel al investitiilor de 30 de miliarde de euro in trei ani. Prioritatea este acordata proiectelor aflate deja in derulare. In ceea ce priveste proiectele de la Constanta sau Galati, ele sunt in portofoliu pentru aceasta zona, dar nu sunt intr-o faza avansata de dezvoltare, urmand ca analiza lor sa se faca in functie de criteriile de rentabilitate ale grupului in situatia existenta. Este normal ca in aceasta perioada companiile sa-si prioritizeze investitiile", spune Siclovan.
Pe partea de energie regenerabila, unde la nivel de grup pana in anul 2013, 20% din toata energia produsa trebuie sa fie "verde", GDF SUEZ spune ca pe plan local, pe termen mediu ar putea fi dezvoltati 200 MW in proiecte pe energie eoliana.
"Suntem in discutii cu mai multi dezvoltatori in zona Dobrogei si in alte zone pentru dezvoltarea unor parcuri eoliene. Ca ordin de marime, pe termen mediu vom avea aproximativ 200 MW", spune reprezentanta GDF SUEZ.
Grupul detine deja circa 12% din capacitatea de inmagazinare a gazelor din Romania dupa ce au preluat Amgaz si Depomures, dar spune ca vrea sa ajunga in 2012 la o capacitatea de trei ori mai mare pentru care vor investi 100 mil. euro.
"Vrem sa ne triplam capacitatea de inmagazinare pana in 2012 pana la 900 de milioane de metri cubi, ceea ce reprezinta cam 20% din capacitatea totala de inmagazinare a Romaniei. Investitiile in acest segment se ridica la circa 100 de milioane de euro. Totodata, avem un parteneriat cu Salrom pentru realizarea unor depozite in cavitati saline. Este un proiect pentru care noi avem experienta necesara", mai spune Siclovan. GDF SUEZ este al doilea operator de inmagazinare din Europa. Siclovan nu crede ca actuala criza poate ridica mari probleme companiilor energetice de talie mare, dar problemele apar pe segmentul mediu.
"Criza prin care trecem acum este o criza a lichiditatilor, nu o criza a bonitatii marilor companii. Din punctul meu de vedere, ca un om care a lucrat o buna perioada de timp in banci, marea problema cu care se vor confrunta toate companiile nu numai din domeniul energiei va fi lipsa de finantare. De aceea se vorbeste de prioritizare si de selectarea celor mai bune proiecte", este de parere Siclovan.
Chiar daca acum criza a generat anumite oportuntati de achizitie, disponibilitatea companiilor de a se pozitiona in postura de cumparator este redusa.
"Sunt oportunitati de cumparare care ni s-au oferit pe plan local si nu numai. Multe companii sunt dispuse sa-si vanda anumite parti pentru a-si putea finanta investitiile. Din pacate, chiar daca sunt multe astfel de oferte, deschiderea posibililor cumparatori nu mai este aceeasi", spune Siclovan. Reprezentanta GDF SUEZ spune ca in aceste conditii este necesar un dialog mai strans cu autoritatile locale, dar si cu cele europene.
Pana acum, cea mai mare companie prin care GDF SUEZ este prezent pe piata locala este Distrigaz Sud.
La nivel mondial, vanzarile grupului franco-belgian Gaz de France - Suez au crescut cu 18% in primele noua luni ale anului trecut, la 58,8 miliarde de euro, in timp ce profitul operational (EBITDA) a depasit 10 mld. euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
