Constructii & Imobiliare

Pe statele de plată ale constructorilor au dispărut 230.000 de oameni de la începutul crizei. Ce s-a întâmplat cu ei?

Pe statele de plată ale constructorilor au dispărut...

Autor: Andreea Neferu

03.09.2015, 00:08 715

Anul 2015 a însemnat o gură de oxigen pentru piaţa con­strucţiilor, având în vedere că mediul privat a pompat bani grei în noi blocuri, clădiri de birouri sau spaţii industriale. E semn că încrederea şi apetitul pentru investiţii îşi revin pas cu pas. Cu o creştere a lucrărilor de construcţii de peste 10% în primele şase luni ale anului comparativ cu aceeaşi perioadă a lui 2014, se poate spune că industria de profil a văzut luminiţa de la capătul tunelului şi se pregăteşte de noi creşteri. Dar aici intervine paradoxul: în timp ce banii privaţi împing piaţa construcţiilor către revenire, pe de altă parte investiţiile publice întârzie să apară şi trag în jos industria, afectând în continuare companiile de profil. Numai în luna august, doi dintre cei mai mari constructori cu acţionariat românesc au intrat în insolvenţă, unul dintre ei declarând în mod public că nu reuşeşte să-şi încaseze banii pe lucrări la timp, ceea ce i-a afectat circuitul de cash din firmă.

Din păcate, aceste insolvenţe nu sunt singulare şi vin să completeze o listă lungă care a fost deschisă încă din perioada de criză. Constructorii cu acţionariat local par cad capete sub povara neîncasărilor, iar aceste probleme se reflectă direct asupra angajaţilor din această industrie.

Potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, companiile care activează în domeniul construcţiilor de clădiri, al lucrărilor de infrastructură şi industriale, respectiv al lucrărilor speciale au încheiat anul trecut cu un număr total de 343.000 de angajaţi, în scădere cu aproape 3% faţă de 2013 şi cu 40% faţă de anul de boom 2008. Cu alte cuvinte, de la debutul crizei de pe statele de plată ale constructorilor au dispărut 230.000 de oameni. Ce s-a întâmplat cu ei? Au plecat să lucreze pe şantierele de construcţii din Vest, s-au reprofilat şi au învăţat să practice o nouă meserie sau pur şi simplu au ieşit definitiv din câmpul muncii? Nu există nicio statistică privind modul în care

şi-au continuat viaţa sau cariera aceşti foşti angajaţi din construcţii.

La un salariu mediu net lunar de circa 300 de euro în construcţii, înseamnă că circa 69 de milioane de euro au dispărut lunar din potenţialul de consum la nivel naţional prin dispariţia acestor angajaţi. Sau aproape 830 de milioane de euro anual.

Aceasta este cifra tristă din industria construcţiilor şi care arată de fapt dimensiunea socială tragică a căderii sectorului de profil pe timp de criză. Iar noile insolvenţe ale marilor nume din industria aceasta nu fac decât să confirme una dintre temerile multora: sectorul construcţiilor mai are până să iasă definitiv din criză. 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Comandă anuarul ZF TOP 100 companii antreprenoriale
AFACERI DE LA ZERO