Energie de la A la Z. Energia verde, între potenţial şi certitudini: acum sunt cereri pentru peste 50.000 MW, avize şi contracte pentru peste 10.000 MW şi o estimare de puneri în funcţiune de numai 300 MW pentru 2023. Unde este blocajul şi ce sens au punerile în funcţiune fără consum?

♦ ZF a început o nouă campanie editorială susţinută de PPC (PUBLIC POWER CORPORATION) prin care va dezbate săptămânal cele mai fierbinţi teme din domeniul energetic, alături de specialiştii din piaţă ♦ Primul „episod“ este Energia verde: potenţial şi obstacole pentru noul val de energie regenerabilă.

Proiecte eoliene cu o capacitate de peste 5.600 MW şi parcuri so­lare de peste 5.000 MW aveau la finalul lunii mai avizele teh­ni­ce sau contractele de racordare la reţea, arată datele Transelectrica, operatorul reţelei de transport, termenele de punere în funcţiune începând cu anul acesta, până la finalul acestei decade. Dar asta nu este tot.

„În acest moment, avem cereri de racordare pentru peste 50.000 MW şi avize şi contracte emise pentru circa 10.000 MW care pot fi puşi oricând în funcţiune astfel încât România să îşi poată atinge ţin­tele din PNIESC (Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice)“, spun reprezentanţii Transelec­trica. PNIESC-ul prevede minimal instala­rea unor proiecte de energie eoliană cu o putere de 4.334 MW până în 2025 şi 5.255 MW până în 2030. Pe partea de proiecte solare sunt estimate capacităţi de 3.393 MW până în 2025 şi de 5.054 MW până în 2030.

Dar intenţiile de 50.000 de MW arată de fapt că dincolo de investitorii adevăraţi, care au banii şi know-how-ul necesare pen­tru a realiza aceste proiecte, există o piaţă paralelă, o bulă din care, cel mai probabil, nu va rămâne decât un morman de dosare. În acest moment, capacitatea instalată a întregului sistem energetic local este de 17.800 MW. „Estimăm pentru anul acesta un maxim de puneri în funcţiune de 300 MW“, mai spun reprezentanţii Trans­electrica. Anul tre­cut, energia verde a asigu­rat circa 12% din producţia naţională, România având, în linii mari, circa 1.400 MW în proiecte de energie solară şi circa 3.300 MW în proiecte de energie eoliană.

 

Oportunităţi şi provocări pe măsură

România se află într-un moment fără precedent din punctul de vedere al in­ves­ti­ţiilor în domeniul energetic local, fondurile europene semnificative, orientarea spre decarbonizarea economiilor sau tehnologii­le de nişă cum ar fi reactoarele nucleare mo­dulare şi hidrogenul declanşând oportu­nităţi imense. Dar acest potenţial trebuie aliniat cu provocările pieţei interne. Una dintre cele mai importante este legată de însăşi evoluţia consumului de energie.

De exemplu, în primele trei luni ale anului, cererea de energie pe plan local s-a restrâns cu 10%, după ce anul trecut a atras o scădere a cantităţilor de energie consumate de 8%. Pe lângă cei 10.000 MW de energie verde pe care România i-ar putea avea până la finalul acestei decade, pe planurile de acum ar mai trebui să apară mii de MW în producţia de energie pe gaze (80 MW la Midia, 1.300 MW la Complexul Energetic Oltenia, 1.700 MW la Mintia, 430 MW la Iernut sunt cele mai cunoscute proiecte aflate în derulare), la care se adaugă 462 MW la Doiceşti prin tehnologia SMR, dar şi două reactoare noi la Cernavodă, alţi 1.400 MW.

„Singura strategie reală este să vezi cum poţi să îţi creşti consumul de energie“, atrag atenţia specialiştii din domeniu, mai ales în contextul în care toate mesajele sunt spre reducerea consumului, industria la râdndul său trecând spre soluţii de eficientizare masive ca modalitate de a scădea facturile.

Pe partea de atragere de fonduri europene, unele putând fi direcţionate spre zona de investiţii în energie verde, din nou lucrurile nu stau bine. Astfel, ambiţiile UE privind redresarea economiilor postpandemie şi pivotarea aproape forţată a acestora spre politici de înverzire prin intermediul Facilităţii de Redresare şi Rezilienţă, un instrument de 723,8 miliarde de euro, se dovedesc, la doi ani de la lansarea programului, prea mari pentru capacitatea administrativă a multor state. Cu o medie de 11% la nivel european privind îndeplinirea jaloanelor (obiective calitative) şi a ţintelor (obiective cantitative), următorii 3 ani devin cruciali pentru punerea în practică a acestui megaplan economic. Strict pentru România, pe 12 iunie, situaţia era următoarea: doar 4% din jaloanele şi tintele asumate prin PNRR erau îndeplinite, iar din suma totală de 29,2 miliarde de euro care poate fi atrasă, în ţară au intrat 21,8% din bani.

Provocările nu se opresc aici. Dincolo de accesarea banilor europeni, necesitatea formării forţei de muncă este un element cheie în îndeplinirea acestui potenţial pe zona de energie verde. Doar pentru proiectele de energie verde ar fi necesari circa 20.000 de oameni, spunea recent Sebastian Enache, business development manager la Monsson, cel mai mare dezvoltator local de proiecte de energie verde.

 

Consumatorul care schimbă piaţa

Dar elementul care ţine majoritatea proiectelor pe loc este însă accesul la finanţare. Vestea bună este însă că deşi piaţa de contractele bilaterale are de suferit din cauza volatilităţii ridicate, consumatorii încep să aprecieze tot mai mult siguranţa adusă de contracte stabile. Practic, chiar contractele directe cu consumatori mai prudenţi pot contribui la susţinerea noilor proiecte de energie verde.

„Cantităţile de energie securizate prin contracte bilaterale încheiate în perioada recentă nu sunt mari, însă vedem tot mai multe licitaţii organizate de consumatori, care percep momentul ca fiind oportun pentru a-şi asigura parte din necesarul de consum la un preţ echilibrat, şi pentru a mitiga riscul de a fi nevoit sa achiziţioneze energia din piaţă la un nou preţ de vârf. Suntem încrezători că jucătorii din piaţă vor recunoaşte aceste beneficii, şi că vom fi depăşit în curând momentul de dificultate în încheierea PPA-urilor. Ca alternativa la acest instrument, observăm un interes crescut pentru schema de Contracte pentru Diferenţă (CfD), unde primele licitaţii sunt aşteptate în decursul acestui an“, spune Bogdan Văduva, partner KPMG, Deputy Head of Advisory.

În concluzie, acest al doilea val de energie verde duce la o dezvoltare calitativă a pieţei de energie, separându-i clar pe investitorii reali de clubul speculatorilor. „Da, într-adevăr, piaţa devine tot mai sofisticată, dar pot spune că acum intrăm într-o normalitate la nivel de dezvoltare al pieţei locale de energie“,spunea recent Lăcrămioara Diaconu-Pinţea, country manager al OX2 România, grup sudez care are în dezvoltare un portofoliu de 600 MW de proiecte eoliene în România.

---

Energie de la A la Z este o campanie editorială realizată de Ziarul Financiar cu susţinerea PPC.