Energie de la A la Z: Cum „luptă“ micul panou solar cu sărăcia energetică şi cum trecem de la casă la comunităţi de prosumatori: Dacă dezvoltăm de acum partea de reciclare de panouri, putem stimula producţia unora noi chiar aici, în România

♦ ZF a început o nouă campanie editorială susţinută de PPC (PUBLIC POWER CORPORATION) prin care va dezbate săptămânal cele mai fierbinţi teme din domeniul energetic, alături de specialiştii din piaţă ♦ Al doilea episod este dedicat prosumatorilor, cel mai dinamic club din piaţa energiei, provocarea fiind de a afla cum se poate face tranziţia de la proiectele individuale la comunităţi de mici producători şi cum luptă panoul cu sărăcia energetică din România.

La finalul lunii martie, piaţa locală a ajuns la 55.244 de prosumatori, cu o capacitate instalată de 636 MW, circa 5.000 de prosumatorii fiind înre­gis­traţi în Ilfov, judeţ în care se află cea mai mare comunitate de mici producători-con­sumatori de energie din România. Practic, în fiecare zi din primele trei luni din 2023, în medie 167 de consumatori de energie au devenit prosumatori, apetitul românilor pentru astfel de investiţii fiind stimulat de doi factori majori: programul guvernamental Casa Verde Fotovoltaice şi creşterea istorică a preţului la energie de anul trecut.

„Chiar şi în lipsa unui sprijin guvernamental, consider că populaţia va continua să îşi instaleze panouri fotovoltaice, pentru a reduce dependenţa energetică faţă de reţeaua publică şi a se proteja de volatilitatea preţului la energie, care va deveni tot mai variabil dat fiind specificul producţiei din surse regenerabile. Mai mult, consider că instalarea acestei soluţii, pe lângă economiile pe care le aduce în timp, aduce şi alte beneficii precum reducerea impactului asupra mediului, potenţial de creştere a valorii proprietăţii, dar şi asocierea cu maşinile electrice sau cu pompele de căldură“, spune Rareş Hurghiş, unul dintre cei mai promiţători tineri din noua generaţie de specialişti din domeniul energetic, general manager al Future Energy Leaders (FEL) România.

Mai departe, chiar şi în lipsa unui program guvernamental destinat micilor producători de energie, la nivelul pieţei este vizibil faptul că panoul fotovoltaic a devenit un element de la sine inegrat în noile construcţii.

„Aproximativ 50.000 de autorizaţii de construire se emit anual, iar panourile fotovoltaice încep să nu mai lipsească din etapa de proiectare. Interesul mare asupra cartierelor verzi, situaţia geopolitică şi riscul de a nu mai ajunge în situaţii greu financiare ca cele de ani trecuţi fac persoanele fizice să fie mai interesate de metode de producere a energiei şi de eficientizare energetică mai mare“, spune Claudiu Butacu, preşedintele ONG-ului EFdeN, unul dintre primii promotori ai conceputului de prosumator în România.

 

Cum trecem la comunităţi de prosumatori?

Odată format „bulgărele“ următoarea întrebare este cum s-ar putea face tranziţia de la exemplul individual la comunităţi de prosumatori. Rareş Hurghiş este de părere că un prim pas este elaborarea unei legislaţii şi metodologii clare în acest sens. „Deşi este introdus în legislaţie conceptul de agregator, nu există adoptată metodologia de aplicare. Mai mult, pentru a dezvolta comunităţile de prosumatori, putem adopta conceptul de micro-grid, unde este însă nevoie de implementarea legislaţiei aferente“, adaugă Rareş Hurghiş. Con­ceput de micro-grid presupune existenţa unei „insule“ energetice, amplasată într-o geografie clar definită, care îşi produce energia, o distribuţie către consumatorii săi, o stochează şi funcţionează independent, având însă, în caz de necesitate, posibilitatea conectării la reţea. „Un interes mare vine din zona locuinţelor colective, blocuri şi chiar ecosisteme de case/clădiri vecine care pot instala kituri fotovoltaice şi/sau eoliene în comunităţi de tip virtual power plant. În acest caz, în ecosisteme sau în cazul blocurilor, panourile fotovoltaice pot acoperi cererea pe timp de zi, pot facilita accesul la instalarea de staţii de încărcat pentru vehicule electrice sau pot avea o strategie de vânzare a energiei în baza unor reglementări funcţionale, în cazul puterilor peste 200 KW“, spune Claudiu Butacu.

Potrivit informaţiilor existente, în România, suprafaţa construită este de circa 470.000.000 m2, peste 85% din aceasta fiind reprezentată de clădiri rezidenţiale. Aproape jumătate din totalul locuinţelor sunt situate în zonele rurale. În zonele rurale, 95% din unităţile locative sunt locuinţe individuale (unifamiliale). În zonele urbane, 72% din unităţile locative sunt situate în blocuri de locuinţe. Toate aceste cifre reprezintă de fapt potenţialul de dezvoltare al pieţei de prosumatori. Rareş Hurghiş mai spune că dincolo de legislaţie şi de existenţa unui număr suficient de mare de prosumatori într-o anumotă zonă, trecerea spre comunităţile de mici producători poate fi încurajată prin programe dedicate de finanţare pentru comunităţile de prosumatori de la bloc (asociaţie de proprietari), apartmanente individuale la bloc, cartiere de case, etc.

 

Prosumatorul faţă în faţă cu sărăcia energetică

Dar dezvoltarea prosumatorilor poate deveni un instrument valabil pentru combatarea sărăciei energetice, capitol la care România nu stă deloc bine. Spre exemplu, trei din zece gospodării (33,3%) au ajuns în sărăcie energetică după ce au cheltuit peste 10% din venituri doar pentru plata facturilor la energie, în 2020, conform celor mai recente date statistice oficiale disponibile, procent în creştere faţă de anul precedent (27,4%). Totodată, aproape două din zece gospodării (19%) suferă de ceea ce se numeşte „sărăcie energetică ascunsă“, reducându-şi mult consumul din cauza veniturilor mici, faţă de 16% în anul anterior, conform unei analize a Observatorului Român al Sărăciei Energetice (ORSE). În contextul suprapunerii crizei energetice peste cea pandemică, este de aşteptat ca aceste procente să crească, de aceea e nevoie de măsuri nu doar pentru atenuarea efectelor, prin ajutoare sociale, ci care să contribuie, pe termen mediu şi lung, la tratarea cauzelor, atrag atenţia experţii ORSE. Transformarea consumatorilor vulnerabili în prosumatori este o soluţie care duce la scăderea facturilor acestora, iar dublarea investiţiilor în panouri cu eficientizarea energetică a locuinţeilor şi dotarea acestora cu electrocasnice cu un consum redus poate contribui la creşterea calităţii vieţii acestei categorii de consumatori. Iniţiative ţintite exact spre această categorie de consumatori au existat, dar impactul a fost neglijabil. „AFM (Administraţia Fondului pentru Mediu) a lansat în trecut un program destinat locuinţelor izolate, care a stârnit mult interes la început, ajutorul fiind unul nerambursabil de aproximativ 5.000 euro. Rezultatele au arătat însă că interesul primăriilor a fost minim, spre inexistent pentru aplicarea în zone unde locuinţele sunt izolate, unele persoane neavând cărţi de identitate sau nefiind bancabile, dependenţa de administraţia locală este una foarte mare, iar efectele au întârziat să apară“, spune Claudiu Butacu. Astfel, cheia este tot la autorităţi, dar şi la companiile de utilităţi în contextul în care gradul de informare în comunităţile cu adevărat vulnerabile este extrem de redus.

„Pentru a adresa subiectul sărăciei energetice trebuie o colaborare strânsă între companiile de utilităţi şi autoritările locale, cele din urmă având capacitatea de a identifica gospodăriile vulnerabile. De asemenea, este nevoie de programe dedicate acestor gospodării care să includă la pachet, atât partea de sistem fotovoltaic cu stocare, cât si schimbarea electronicelor si electrocasnicelor, pentru a un consum de energie mai redus. Mai mult, se pot include tehnologii smart de monitorizare a consumului si adaptarea comportamentului de consum în corelare cu producţia şi stocarea energiei“, spune Rareş Hurghiş.

 

Prosumatorul şi economia circulară

Mai departe însă, tot conceputul de prosumator trebuie să se „descarce“ în proiectul economiei circulare, iar acest lucru se face prin conectarea micilor producători de energie cu mobilitatea electrică sau cu pompele de căldură. „Mobilitatea electrică poate să mearga mână în mână cu partea de prosumatori. Spre exemplu s-ar putea impune obligativitatea montării de panouri fotovoltaice împreună cu o staţie de încărcare a vehiculelor electrice în centrele comerciale (unde avem un consum constant de energie), ansamblurile rezidenţiale noi, şi de ce nu, chiar şi pentru ansamblurile rezidenţiale existente, pe baza unei foi de parcurs. Pentru a stimula dezvoltarea acestui tip de soluţie, autorităţile pot oferi granturi sau stimulente fiscale“, spune Rareş Hurghiş. Dar dotarea locuinţelor cu panouri ar trebui corelată şi cu dezvoltarea încă de pe acum a soluţiilor de reciclare de echipamente în ideea formării pe plan local chiar a unor oportunităţi viitoare de producţie de panouri solare. „În ceea ce priveşte dezvoltarea economiei circulare, România a avut un prim val de regenerabile unde au fost instalate şi parcuri fotovoltaice care vor ajunge la finalul duratei de viaţă în următoarele două decade. Acest fapt ne oferă şansa de a dezvolta din timp partea de reciclare a panourilor fotovoltaice, devenind un furnizor de materie primă pentru fabricarea unora noi chiar în România, reducând astfel cererea de noi materiale şi metale rare necesare în procesul de fabricare“, a conchis Rareş Hurghiş.

---

Cifre

♦ 55.244 prosumatori erau în Româna la finalul lunii martie, 2023

♦ 636 MW era capacitatea instalată a acestora, aproape cât un reactor de la Cernavodă

---