• Leu / EUR4.6528
  • Leu / GBP5.1549
  • Leu / USD4.0873
Eveniment

Adrian Vasilescu, BNR: Deşi preţurile influente au crescut… inflaţia şi-a început descreşterea

Adrian Vasilescu, BNR: Deşi preţurile influente au crescut… inflaţia şi-a început descreşterea

Autor: Adrian Vasilescu

14 nov 2018 550
Luni dimineaţă, la ceva mai puţin de o oră după ce INS a dat publicităţii comunicatul privind ratele inflaţiei din octombrie 2018, un post TV a cerut opinia unui analist financiar. Un comentator îndeobşte echilibrat şi, mai cu seamă, documentat. Aşa că m-a surprins să-l aud afirmând că, în piaţă, preţurile sunt mai mari decât cele din calculele statisticienilor.

Astfel de diferenţe, nu doar în sus, ci şi în jos, sunt şi posibile, şi fireşti. Depinde în ce pieţe ne facem cumpărăturile: în piaţa Dorobanţi (foarte scumpă) sau în piaţa Obor (între cele mai ieftine), ambele din Bucureşti; în piaţa din Târgovişte sau în cea din Şimleu Silvaniei. Iar diferenţele depind de foarte mulţi factori, unii economici, alţii sociali sau psihologici. Dar Statistica este interesată de ansamblul pieţelor, ceea ce presupune să fie înregistrate şi analizate imense mase de mărfuri, alimentare, nealimentare şi servicii. Şi, în final, să fie sintetizate.

Cine a citit cu atenţie comunicatul INS va fi observat, fără îndoială, adnotarea „Indicii Preţurilor de Consum”. Pentru că asta extrag statisticienii din procesele şi fenomenele economice: serii de indici sintetici. Este modalitatea folosită prin excelenţă în analiza preţurilor de consum, pentru a le cunoaşte evoluţia de-a lungul unei perioade trecute; şi pentru a măsura modificările intervenite într-un timp dat – o lună, 12 luni, 24 de luni. Pentru a înseria, deci, atât mişcarea preţurilor între o bază de calcul, ca punct de plecare, bunăoară noiembrie 2017 pentru rata pe 12 luni sau septembrie 2018 pentru rata pe o lună, şi sfârşitul perioadei analizate – în exemplul de faţă octombrie 2018 – cât şi influenţele tuturor factorilor evidenţiaţi drept cauze ale acestor modificări. Îi numim indici de dinamică fiindcă măsoară mişcarea; sau indici sintetici, pentru că totodată ajută la analiză prin sintetizarea variaţiilor medii ale fenomenului studiat: mişcarea preţurilor.

 

Revenind, acum, la comunicatul de luni, sunt de reţinut trei rate ale dinamicii preţurilor analizate de INS: rata lunară – octombrie faţă de septembrie 2018; rata pe 12 luni – din noiembrie 2017 până în octombrie 2018; şi rata medie anuală, calculată cu un compas de 24 de luni. Să fie limpede: preţurile sunt cele pe care le dictează piaţa. În condiţii specifice, obiective şi subiective. Şi la bani, şi la mărfuri. Dacă vrem economie de piaţă, să lăsăm piaţa să lucreze. BNR nu are drept ţinte nici dobânzile la credite, nici ROBOR-ul, nici cursul de schimb, care sunt stabilite în condiţii de piaţă. Unica ţintă a BNR continuă să fie rata inflaţiei. BNR stabileşte în contrapartidă dobânda-reper. Dobânda de politică monetară.

Aceasta e direcţia în care merge trenul politicii monetare. De-a lungul anilor, a fost schimbat deseori macazul, în sensul că trenul a continuat să meargă către aceeaşi ţintă, pe o linie nouă însă. Dar două curbe au mers mereu împreună şi au fost continuu comparate. Curba dobânzilor şi curba inflaţiei. Atâta timp cât inflaţia a urcat, au crescut şi dobânzile. Când însă inflaţia a avut o evoluţie calmă, chiar negativă, curba dobânzilor nu a făcut altceva decât s-o urmeze. Niciodată însă dobânda-reper nu a coborât sub linia de prudenţă de 1,75 la sută. Când însă, în 2018, ciclul inflaţionist a luat avânt, BNR a intervenit cu trei momente de urcare a dobânzii-reper, de la 1,75 la sută la 2 la sută, la 2,25 la sută şi, apoi, la 2,50 la sută.

Din august şi până în octombrie 2018 însă, treptat, inflaţia s-a transformat în dezinflaţie. O schimbare de ritm, în ce priveşte creşterea preţurilor, în faţa căreia BNR a simţit nevoia să aplice regula de aur a politicii monetare: prudenţa. Prin urmare, nu a mai urcat dobânda-reper, dar nici nu a coborât-o. De fapt, n-a făcut altceva decât să acomodeze dobânda de politică monetară la adevărurile din economie. Dobânda în urcare s-a dovedit a fi paza bună pentru a trece primejdia rea. Fiindcă anul 2018 debutase cu multe creşteri de preţuri reglementate, la lumină, la căldură, la gaze naturale; sau la carburanţi. Îndeosebi, la produse a căror scumpire antrenează şi alte scumpiri. Cei care au fost tentaţi să creadă că aveam să spunem adio dezinflaţiei pentru multă vreme s-au înşelat.

Iată cifrele. Preţurile au crescut moderat în august, septembrie şi octombrie. Mişcare ce se vede în seria ratelor lunare: 0,28, 0,47 şi 0,52 la sută. Au crescut în împrejurările în care s-au scumpit cu peste 1,50 la sută câteva produse, care „au stricat” media generală. În octombrie, de exemplu, rebele au fost doar patru produse: cartofii – cu 5,48 la sută; ouăle – cu 2,70 la sută; combustibilii – cu 1,71 la sută; energia termică – cu 1,77 la sută. Mediile lunare au fost stricate, dar nu într-atât încât să răstoarne mişcarea de ansamblu a preţurilor pe 12 luni. Pentru că inflaţia pe 12 luni s-a transformat în dezinflaţie: august – 5,06, de la 5,40 la sută în iulie; septembrie – 5,03 la sută; octombrie – 4,25 la sută. Iar trei luni cu rate anuale în scădere înseamnă, după toate regulile, dezinflaţie.

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6528
Diferență: 0,071
Ieri: 4.6495
Azi: 4.0873
Diferență: 0,2551
Ieri: 4.0769
Azi: 5.1549
Diferență: -0,4615
Ieri: 5.1788
Azi: 4.1373
Diferență: 0,4443
Ieri: 4.1190