BNR si analistii bancilor comerciale au avut din nou, dupa o pauza de mai multe luni, aceeasi viziune asupra directiei in care trebuie condusa politica monetara. Majorarea dobanzii cu jumatate de punct procentual, pana la 7,5% pe an, fusese luata in calcul de piata. Cu toate acestea, pe piata valutara au aparut reactii la decizia BNR, leul castigand ieri 0,6% in fata euro la cursul oficial.
"Aceasta majorare urmareste aducerea inflatiei in intervalul tinta in 2008. Realizarea acestui obiectiv este cu atat mai certa in cazul in care BNR va majora dobanda la 8% in sedinta din 7 ianuarie 2008. Acest scenariu este cel mai realist", considera Florian Libocor, economistul-sef al BRD-SocGen.
Consiliul de Administratie al BNR a admis ca seceta, dinamica inalta a veniturilor populatiei, proiectata crestere a cheltuielilor bugetare in ultima parte a anului, precum si incertitudinile legate de evolutia cursului semnaleaza ca inflatia la sfarsitul lui 2007 va depasi limita superioara a intervalului de variatie de 3-5%, asociat tintei de 4%.
Libocor noteaza ca autoritatile guvernamentale ar trebui sa "raspunda activ" la mesajele BNR, in conditiile in care oficialii bancii centrale au aratat in mai multe randuri in ultimele saptamani ca politica monetara nu mai poate asigura individual scaderea inflatiei si este nevoie de o intarire a politicii fiscale. Cresterea veniturilor insuficient sustinuta de sporuri de productivitate, majorarea cheltuielilor bugetare in perioada electorala si incertitudinile legate de atitudinea investitorilor fata de pietele emergente sunt principalele riscuri pe care BNR le intrevede pe termen mediu.
Comunicatul dat miercuri seara de Consiliului de Administratie vorbeste despre "amplificarea complexitatii si dimensiunii riscurilor". De asemenea, BNR are in vedere riscul prelungirii abaterii de la tinta a inflatiei si de-a lungul unei parti a anului 2008.
"Prin aceasta decizie, BNR doreste sa refaca restrictivitatea politicii monetare si sa ancoreze expectatiile inflationiste la nivelul tintei oficiale, pentru a-si atinge obiectivul pe anul 2008", comenteaza Ionut Dumitru, analistul-sef al Raiffeisen Bank. El noteaza ca ritmul inca inalt de crestere al consumului, care se traduce intr-o adancire continua a deficitului extern, necesita conditii monetare mai restrictive. Chiar si dupa aceasta majorare a dobanzii cheie, politica monetara a BNR abia a redevenit la fel de restrictiva ca la jumatatea acestui an.
"Consideram ca noi cresteri ale dobanzii sunt posibile in perioada urmatoare. Doar aprecierea leului ar putea sa determine BNR sa se abtina de la noi majorari", mai spune Dumitru, care nu vede insa presiuni importante de intarire a leului. "Consider ca a fost o decizie buna, care a raspuns asteptarilor pietei. Cresterea de dobanda vizeaza evolutia inflatiei in 2008, in conditiile in care pentru anul in curs inflatia a iesit de sub control, pe fondul unor evenimente care nu puteau fi prevazute", spune Rozalia Pal, senior economist al UniCredit Tiriac Bank.
Chiar si cu intarirea curenta a politicii monetare, ea se asteapta ca cel putin in prima parte a lui 2008 inflatia anuala sa ramana la niveluri ridicate, inclusiv datorita efectului de baza.
"Ramane de vazut care va fi evolutia in a doua parte a anului viitor, un factor important de influenta fiind calendarul de ajustare a preturilor administrate."
Pal noteaza ca majorarea de dobanda a creat deja efecte pe pietele financiare, leul marcand o intarire usoara in fata euro.
"Dobanda ar trebui sa ramana la 7,5% pe an pe termen mediu, insa trebuie avuta in vedere evolutia cursului. Daca vom vedea o apreciere a leului, care va servi si dezinflatiei, atunci nu sunt motive pentru inca o crestere de dobanda. Pe de alta parte, daca presiunile inflationiste interne persista, iar leul nu reuseste sa se intareasca, ar putea fi luata in calcul o noua majorare", spune Pal.
Totusi, ea considera ca acumularea unor asteptari pentru noi majorari de dobanda ar putea sa atraga investitii speculative importante, iar o volatilitate ridicata a cursului ar putea sa afecteze atat deficitul extern, cat si procesul de dezinflatie.
In acest context, BNR promite continuarea "gestionarii prudente" a lichiditatii de pe pietele financiare prin intermediul operatiunilor de piata, inlocuind formula "control ferm" folosita in comunicatul din septembrie.
Desi tinta anuntata in fiecare an se refera la inflatia calculata decembrie la decembrie, BNR prefera acum sa se raporteze la rata medie anuala a inflatiei, folosita si de Banca Centrala Europeana. BNR estimeaza o rata medie anuala de 4,7% pe 2007, fata de 6,56% pe 2006, ceea ce i-ar indica totusi continuarea dezinflatiei.
BNR nu a anuntat totusi schimbarea ratei de inflatie dupa care isi stabileste tinta, ceea ce inseamna ca in acest moment opereaza cu doua repere.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
