O banca locala a avut plasamente la gigantul american Lehman Brothers, insa si-a retras sumele inainte ca gigantul american sa intre in faliment la jumatatea lunii septembrie.
"De la jumatatea lunii august am inceput sa facem o inventariere a activelor, pentru a identifica plasamentele la banci straine cu probleme. A fost o banca cu sume plasate la Lehman, dar informatiile pe care le-a avut au facut ca sumele sa fie retrase cu mult inainte ca aceasta sa pice", a afirmat Nicolae Cinteza, directorul Directiei de Supraveghere din BNR.
Potrivit unor surse din piata, este vorba despre o banca de top, care a plasat la Lehman Brothers depozite in euro, in conditiile in care americanii ofereau o dobanda atractiva.
Bancile americane de investitii, inclusiv Lehman, erau prezente pe piata valutara de la Bucuresti, jucand in nume propriu, dar mai ales ca intermediari pentru fondurile de hedgind americane. Astfel, mai multe banci locale au fost implicate in operatiuni valutare cu Lehman, dar de mica valoare.
Nicolae Cinteza spune ca BNR a fost atenta si la expunerile bancilor-mama ale filialelor locale fata de institutii care au avut probleme. Aceasta deoarece in cazul in care ar fi ajuns sa aiba probleme de lichiditati, ar fi putut sa ceara restituirea fondurilor acordate filialelor locale.
"Am luat legatura cu autoritatile de supraveghere din Grecia, din Austria", a spus Cinteza. El a aratat ca doua banci elene au avut astfel de expuneri, dar de valoare mica, astfel ca nu au fost probleme.
Cinteza a subliniat ca 90% din finantarile atrase de bancile locale din strainatate provin de la actionarii lor, volumul ridicandu-se la 22 de miliarde de euro. Totusi, el spune ca este "greu de presupus" ca o banca straina sa isi puna in mod voit subsidiara locala in dificultate.
In schimb, au existat banci straine care le-au cerut filialelor locale sa isi limiteze expunerile fata de bancile cu capital romanesc si cele de mici dimensiuni, mai ales dupa deciziile agentiilor de rating Standard&Poor's si Fitch de a reduce calificativul de tara acordat Romaniei sub pragul de investment grade. Aceasta a facut ca unii jucatori sa ramana brusc fara lichiditati, in conditiile in care linii de finantare au fost sistate brusc, ceea ce a dus la cresterea cererii de bani si implicit a dobanzilor.
Cinteza spune ca la nivelul Asociatiei Romane a Bancilor a existat cererea ca statul sa garanteze tranzactiile derulate pe piata interbancara, ceea ce arata lipsa de incredere intre jucatori. "Lucrul nu a fost acceptat, am rezolvat problema prin injectii de lichiditate. S-a creat o lipsa de incredere intre banci care din pacate persista. Exista si acum banci mici care in momentul in care cer o cotatie, li se ofera cu cateva puncte mai sus", a explicat seful Directiei de Supraveghere.
Si guvernatorul Mugur Isarescu a subliniat recent ca sistemul bancar romanesc nu a fost expus produselor toxice de pe piata americana.
"Noi am vrut sa spunem ca nu avem de-a face cu asemenea produse, cel putin nu avem de-a face intr-o proportie semnificativa si daca vom avea efecte vor fi efecte pe alte cai decat pe partea intoxicarii sistemului bancar romanesc cu produse toxice. Imi mentin punctul de vedere ca sistemul bancar romanesc nu a avut de a face cu astfel de produse", a afirmat Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, la sfarsitul saptamanii trecute.
Bancile locale au avut un canal profitabil de plasare a fondurilor chiar in produse simple de creditare, nefiind nevoite sa acceseze produse sofisticate si mai riscante in cautarea de randamente inalte. Totusi, situatia ar fi putut sa arate diferit in cazul in care criza produselor subprime de pe piata americana ar fi aparut cu un an mai tarziu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
