Eveniment

După scandalul vânzării de licenţe către stat, Microsoft România schimbă regulile în afacerile cu sectorul public

Kostas Loukas: Îi vom informa direct pe clienţii guvernamentali ce discount le-am oferit revânzătorilor. Foto: Marius Dumbrăveanu

Kostas Loukas: Îi vom informa direct pe clienţii guvernamentali ce discount le-am oferit revânzătorilor. Foto: Marius Dumbrăveanu

Autor: Adrian Seceleanu

10.11.2014, 00:04 554

După scandalul legat de achiziţia de licenţe Microsoft începând cu anul 2004 care a dus la arestarea fostului ministru al comunicaţiilor Gabriel Sandu şi la acuzarea altor opt demnitari de neglijenţă în serviciu, trafic de influenţă sau luare de mită, compania americană le-a impus partenerilor din România şi din alte ţări  schimbări în felul în care fac afaceri cu statul şi va comunica la rândul său direct clienţilor finali preţurile practicate, cu scopul de a bloca unul dintre mecanismele de corupţie scos la iveală de procurorii DNA.

„Compania noastră este determinată să opereze în conformitate cu legile anticorupţie în toate ţările în care îşi desfăşoară activităţile comerciale şi să ia măsuri pentru a scădea riscul de corupţie în ecosistemul nostru de business. În sprijinul acestor obiective, Microsoft a iniţiat recent un program important în România şi în câteva alte ţări, program care va fi extins în curând la nivel global“, potrivit unui mesaj semnat de Kostas Loukas, directorul general al Microsoft România.

De acum înainte, Microsoft va informa guvernele sau companiile de stat ce discounturi primesc partenerii săi, iar partenerii vor fi la rândul lor obligaţi să aplice reducerile şi către clientul final, conform scrisorii semnate de Loukas.

„Programul are două componente importante şi uşor de aplicat. Vom informa clientul final, printr-o declaraţie clară şi simplă, în legătură cu orice discount acordat resellerului şi vom solicita ca discounturile acordate să fie transmise către clientul final.“

Pe de altă parte compania va publica şi o listă de preţuri estimate de revânzare pentru o serie de produse, tot pentru a îngreuna eventuale fraude.

Prin aceste modificări impuse partenerilor şi propriului sistem de lucru, Microsoft vrea să blocheze mecansimul prin care în România un grup de parteneri a obţinut un câştig de zeci de milioane de euro din vânzarea de licenţe către statul român: grupul de reselleri obţinea de la Microsoft produse la preţuri mai mici şi cu 47%, care erau însă vândute statului român la preţul întreg, suma obţinută reprezentând profit, care a fost utilizat şi pentru a mitui oficialii care semnau contractele.

Subsidiara locală a Microsoft nu a publicat până acum informaţii despre felul în care a reacţionat când a observat că partenerii săi au vândut statului licenţe la preţuri mai mari decât cele la care le-au achiziţionat.

„Am analizat cu toată responsabilitatea aspectele aflate în curs de cercetare, asigurând deplină cooperare în investigaţia DNA. Dat fiind că aceasta este o investigaţie legală în curs, compania şi-a limitat în mod intenţionat comentariile publice pe acest subiect. Comunicările DNA conţin multe acuzaţii grave, însă este critic de notat că nimic din comunicatele de presă ale DNA nu indică vreo activitate ilegală din partea Microsoft“, a precizat Loukas în scrisoare.

Potrivit procurorilor DNA intermediarii între statul român şi Microsoft (iniţial compania Fujitsu Siemens Computers, ulterior companiile controlate / influenţate de omul de afaceri Cladiu Florică) în achiziţia de licenţe cumpărau softul de la firma americană cu discount-uri de aproximativ 47%, pe care însă nu le aplicau în facturile emise către Guvernul României. Sumele rezultate din aplicarea discount-urilor, de ordinul zecilor de milioane de dolari şi euro, au fost deturnate şi au fost reţinute cu titlu de profit, din care a fost plătită mita către persoanele care au facilitat încheierea contractelor;

Pentru primul contract pentru licenţele Microsoft din anul 2004, în valoare de 54 mil. dolari, mita a fost de 20 mil. dolari, conform DNA. În ambele cazuri, din profitul obţinut erau scoase, prin intermediul unor companii off-shore, sumele de bani necesare plăţii mitelor, prin intermediul unor contracte de servicii fictive. Sumele de bani cu titlu de mită erau plătite fie prin transferuri bancare în firmele nominalizate de persoanele care reprezentau autoritatea contractantă, fie erau scoase în numerar din băncile din afara teritoriului României şi aduse tot în numerar în ţară folosind diferiţi intermediari.