Economiştii avertizează: un ritm atât de alert al creşterii, generat de consumul privat într-o asemenea măsură, nu pare sustenabil.
Consumul a ajuns să însemne în primul trimestru din 2016, pe partea de utilizare, 81,5% din PIB, în vreme ce investiţiile (formarea brută de capital fix) mai înseamnă 18% din PIB. În 2015, consumul a însemnat 75% din PIB, iar investiţiile 24,7%. Consumul final efectiv a crescut în T1 cu 8,5% (creşterea pe consumul gospodăriilor fiind de 10%), contribuind cu 6,8% la formarea PIB, în vreme investiţiile au avut un ritm mai redus. Investiţiile au crescut cu 7% în volum având o contribuţie la creşterea economică de 1,3% în T1 2016. În 2015 investiţiile crescuseră cu 8,8%. „Dinamica investiţiilor a decelerat la 7%, an/an, pe fondunul incertitudinilor pieţelor financiare internaţionale din debutul anului, dar şi al riscurilor la adresa stabilităţii financiare pe plan intern (date fiind măsurile populiste)“, a comentat Andrei Rădulescu, senior economist al Băncii Transilvania.
„Rata de creştere de 4,3% faţă de anul precedent pentru economia românească în T1 este în conformitate cu aşteptările pieţei, dar structura de creştere evidenţiază o accelerare rapidă a cheltuielilor de consum, care ridică probleme în ceea ce priveşte durabilitatea unor astfel de rate de creştere“, a comentat, la rândul său, Mihai Pătrulescu, senior economist al Unicredit Bank. Pătrulescu mai notează că avem de-a face în T1 cu cea mai mare rată de creştere a consumului final individual al gospodăriilor din septembrie 2008 încoace: „Credem că cererea de consum este în prezent deter-minată în principal de factori tranzitorii şi ar urma să descrească pe măsură ce ne apropiem de 2017“. Factorii tranzitorii sunt, evident, reducerile de taxe şi majorările salariale, dar şi inflaţia negativă care, împreună, au majorat venitul disponibil al populaţiei făcând din consum vedeta economiei.
Institutul Naţional de Statistică a publicat ieri datele detaliate despre evoluţia PIB în T1 2016 care confirmă „datele semnal“ anterioare. Astfel Produsul Intern Brut s-a cifrat în primul trimestru la 185,7 miliarde lei preţuri curente, pe date ajustate sezonier, în creştere cu 1,6% faţă de trimestrul IV din 2015 şi cu 4,2% faţă de primele trei luni de anul trecut (creştere de 4,3 dolari serie brută).
Pe partea de utilizare, consumul a contribuit cu 6,8% la creşterea economică, iar investiţiile cu 1,3%. Exportul net a contribuit negativ la creşterea economică – minus 3,4% Acest lucru indică faptul că economia internă nu face faţă excesului de cerere, care trebuie satisfăcut de importuri, lucru care va majora nu doar deficitul comercial, ci şi deficitul de cont curent.
Deja, la două luni, deficitul comercial era de 2 miliarde de euro, iar, în T1 deficitul contului curent al balanţei de plăţi a ajuns la aproape 1,5 mld. euro.
Pe partea de formare a PIB, agricultura a avut o contribuţie zero la creşterea economică, industria de plus 0,1%, iar comerţul de plus 2,1%. Informaţiile şi comunicaţiile au avut o contribuţie cu plus de 0,4%.
“Un ritm atât de alert al creşterii, generat de consumul privat într-o asemenea măsura, nu pare sustenabil şi ne-am aştepta la ceva moderare în trimestrele următoare. Pe de alta parte, creşterea nominală salarială a accelerat uşor în aprilie 2016, la 12,3% în ritm anual de la 12,1% luna precedentă, ceea ce sugerează că, pe parcursul anului 2016, cheltuielile private ar trebui să rămâna puternice”, a comentat Ciprian Dascălu, economist-şef al ING Bank.