Cu toate acestea, avantajul de a fi în acest clasament după Polonia (care a înregistrat un excedent de peste 5 mld. euro) şi în faţa unor state precum Ungaria (cu un plus de 2,5 mld. euro la comerţul cu servicii) sau Cehia (1,4 mld. euro) este atenuat de deficitul de la comerţul internaţional de bunuri, care a crescut la 4,5 mld. euro în primele şase luni ale anului.
„Toate datele statistice din primul semestru confirmă că recordul de creştere trimestru la trimestru (+6% creştere a PIB în T2/2016 faţă de T2/2015- n.red.) şi semestru la semestru (+5,2% creştere economică în S1/2016 vs. S1/2015) se explică în primul rând prin creşterea consumului. Categoric, la ora actuală suntem pe un model de consum. Dar spre deosebire de anul 2008, dispunem în prezent de o contrapondere a deficitului de bunuri reprezentată de excedentul la comerţul de servicii, care în 2008 nu exista. Dacă acest excedent nu ar exista, România ar resimţi în viitor problema creşterii economice bazate pe consum, dar fără investiţii“, a explicat prof. dr. Cezar Mereuţă, cercetător asociat al Centrului de Macromodelare Economică al Academiei Române.
În opinia lui, susţinerea exportului de servicii creative, sprijinul acordat investitorilor străini din sectorul „maşini şi echipamente de transport“ care vor să vină în România, creşterea exporturilor româneşti de alimente şi diversificarea pieţelor de export sunt direcţiile către care trebuie să se îndrepte politicile guvernamentale privind comerţul internaţional de bunuri şi servicii, astfel încât creşterea economică să fie sustenabilă.
