România a exportat bunuri de peste 28 de mld. euro în prima jumătate a anului, în creştere cu 4,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, arată datele publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică. Pe de altă parte, importurile au crescut în primele şase luni cu 7,7% faţă de perioada similară a anului trecut, ajungând la valoarea totală de 32,5 mld. euro.
Astfel, deficitul balanţei comerciale a ajuns la circa 4,5 mld. de euro în perioada ianuarie-iunie a acestui an, în creştere cu 35% (1,17 mld. euro) faţă de anul anterior.
„Importurile cresc în raport cu necesităţile economiei româneşti, iar exporturile nu cresc din cauza deficitului de competitivitate”, a spus Dumitru Miron, profesor în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti.
Dumitru Miron a afirmat că balanţa comercială a României este de mult timp deficitară, în contextul în care bunurile importate ar putea fi produse în ţară.
„Economia românească este un tip care produce mai degrabă piese, subansambluri, componente şi mai puţin produse finale şi influenţează fluxurile de import şi de export în funcţie de politicile de la nivelul companiilor care au externalităţi în România”, a mai spus Miron.
În perioada ianuarie – iunie 2016 România a importat maşini şi echipamente de transport într-un procent de 38% din totalul de bunuri importate, 31% alte produse manufacturate, iar 14% din importuri au fost produse chimice. În ceea ce priveşte exporturile, aproape jumătate dintre produsele realizate în România în primele luni ale anului au fost maşini şi echipamente de transport.
România a mai exportat şi alte produse manufacturate în procent de 33%, iar pe locul trei la exporturi româneşti s-au situat produsele agroalimentare, băuturi şi tutun, aproape 8%.
Dumitru Miron a precizat că impactul balanţei comerciale deficitare se va observa în cazul politicii de curs de schimb, însă este posibil ca până la finalul anului să se mai reducă din decalajul dintre importuri şi exporturi.
„E posibil ca spre toamnă trendurile să se inverseze în funcţie de termenele contractelor internaţionale semnate, de ciclurile de fabricaţie ale bunurilor pe care le exportăm sau le importăm, de anul agricol”, a spus Dumitru Miron.
În ceea ce priveşte soluţiile pe care le poate lua statul român pentru a scădea decalajul dintre importuri şi exporturi, Dumitru Miron nu se arată prea optimist, în contextul pieţei unice europene în care se află România, care nu permite politici de protecţie sau de restricţii asupra schimburilor comerciale.
„Statul ar putea să promoveze mai bine măsurile de stimulare a exporturilor. Statul român ar putea să promoveze misiuni economice, să sprijine exportatorii români, să activeze banca de export import a României, care are un rol esenţial în promovarea exporturilor, dar nu ştiu dacă îl şi joacă”, a mai spus profesorul Dumitru Miron.
