Eveniment

Florentina Niţu, ZF: După Ciolacu, România a găsit soluţia pentru deficitul agro-alimentar de 5 mld. euro, exportul de produse din tutun încălzit, alternativă la ţigări

Florentina Niţu, ZF: După Ciolacu, România a găsit...

Autor: Florentina Niţu

06.09.2023, 08:20 4244

România a găsit în sfârşit soluţia pentru deficitul comercial uriaş pe produse agro-alimentare de 5 miliarde de euro, care s-a dublat în ultimii cinci ani: exportul de produse din tutun încălzit, alternative la ţigări, care conform INS intră în categoria produselor agro-alimentare. Aceasta a fost enunţată chiar de Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, care a participat la o conferinţă de presă a unei mari companii ce realizează produse din tutun.

„Faptul că 90% din producţia dumneavoastră (de produse din tutun încălzit – n. red.) merge la export mă bucură, pentru că echilibrăm balanţa comercială”, a spus Marcel Ciolacu ieri în cadrul conferinţei de presă.

Din cadrul categoriei de produse agro-alimenatare, România are excedent pe segmentul de produse din tutun încălzit, cu exporturi de 830 milioane de euro în 2022, în creştere cu 13% faţă de anul trecut, şi importuri infime, potrivit jucătorilor din piaţă.

Marcel Ciolacu a vorbit de „excelenţă în acest sector (al produselor alternative la ţigările clasice n. red.)”, în 2022, pentru că exporturile de produse din tutun încălzit le-au depăşit pe cele ale ţigaretelor, iar România a fost al doilea cel mai mare exportator din UE, după Polonia, fiind la un nivel similar cu Germania.

În pofida unui potenţial agricol extraordinar, determinat de faptul că România are una dintre cele mai mari suprafeţe de teren agricol şi un sol de calitate, nu reuşim să procesăm materia primă locală, precum grâul, floarea-soarelui şi porumbul, şi astfel am avut un deficit de 5 mld. euro anul trecut, carnea de porc, laptele şi produsele lactate fiind produsele cu cele mai mari deficite.

„Soluţia” lui Ciolacu vine după ce la sfârşitul săptămânii trecute un alt oficial al Guvernului, Dragoş-Costin Telehuz, secretar de stat, Ministerul Agriculturii, punea deficitul cu produse agro-alimentare pe seama „bananelor, portocalelor, fructelor de mare, jamonului, prosciutto-ului şi brânzeturilor franţuzeşti”.

De fapt, circa jumătate din acest deficit, adică 2,5 miliarde de euro, vine de la carne, în special de porc, fructe, lapte şi produse lactate. Alimentele pe care le menţiona Telehuz sunt infime în balanţa comercială faţă de deficitele unde România prin procesare ar trebui să-şi asigure consumul propriu, cum şi exporturile de produse din tutun încălzit sunt nesemnificative în comparaţie cu deficitul comercial al ţării.

Marcel Ciolacu a mai spus că este conştient că fumatul nu aduce beneficii pentru sănătate, dar se bucură că, din fericire, există o alternativă la ţigări şi anume produse din tutun încălzit, care se supun unor avertismente de sănătate. 

„Avem o uriaşă responsabilitate: orice dependenţă trebuie combătută. Ca părinte, pot să spun că consumul de tutun nu aduce niciun beneficiu şi nu recomand, iar produsele de tutun încălzit se supun avertismentelor de sănătate. Lumea trebuie informată, să cunoască adevărul, riscul şi să aleagă”, a precizat prim-ministrul României.

În prezent, în România sunt 4 milioane de fumători adulţi, dar incluzând şi minorii, mergem spre 5 milioane de fumători. 

Ciolacu şi-a arătat deschiderea şi sprijinul faţă de companiile din acest sector, care sunt mari contribuitori la bugetul de stat şi au făcut investiţii de sute de milioane de euro.

Dar dacă România ar fi atras investiţii în procesarea cărnii, laptelui sau a făinii, precum a atras în prelucrarea tutunului, astăzi am fi vorbit de excedent nu doar pe ţigări şi produse din tutun încălzit, ci şi pe mâncare. Dacă la fiecare euro investit în ţigări sau produse din tutun încălzit, un alt euro ar fi mers în panificaţie, industria cărnii sau industria lactatelor, balanţa comercială cu alimente ar fi fost complet diferită faţă de cea din prezent. Însă ambele declaraţii, ale lui Ciolacu şi Telehuz, arată nonşalanţa cu care este privită problema deficitului comercial uriaş pe produse agro-alimentare. Terenul agricol din România, deşi e mult şi bun, nu ne poate hrăni, pentru că oamenii nu mănâncă direct grâu şi porumb, ci produse de panificaţie şi carne de la animale crescute cu porumb.

Astfel, în lipsa măsurilor de încurajare a procesării materiilor prime locale, porumbul ajunge în Spania, unde sunt hrănite animalele şi apoi România importă carne de porc din această ţară. Acest exemplu nu e singular, căci cerealele şi seminţele oleaginoase româneşti ajung şi în Germania, Olanda, Belgia şi Anglia, ţări care apoi cheamă românii să lucreze în abatoare şi să le taie animalele, ce sunt trimise în carcase spre România.

Mai mult, se vede clar diferenţa dintre efectivele de animale din aceste ţări şi densitatea la hectar. De exemplu, Germania are 11,6 mil. ha de teren arabil, iar România are 8,6 mil. ha de teren arabil. Germania are o densitate de 0,94 de capete de bovine/hectar, iar România are 0,21 capete de bovine/hectar. De asemenea, Germania are 1,84 de capete de porci/hectar, în timp ce România are 0,38 de capete de porci/hectar, conform datelor de la Eurostat.

La fel ca în industria cărnii se întâmplă şi în industria laptelui sau cea de morărit şi panificaţie. În loc să caute soluţii pentru sprijinirea industriei de morărit şi panificaţie, care poate fi făcută de către marii producători de cereale sau independent, secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Telehuz, spune că este foarte greu să produci făină.

„Morăritul e un business foarte greu şi e o piaţă aparte. Dacă vrei să vinzi vrac, ai de a face cu Turcia. Dacă vrei să vinzi la raft, ai de a face cu marketingul, cheltuieli de raft, întârziere la plată, chestii dificil de asociat doar cu un fermier. Ai nevoie de capital. Piaţa făinei e deficilă şi e o piaţă cu marjă mică”, a spus Telehuz.

Practic, să faci făină din grâu a devenit mai complicat decât să trimiţi oameni în Cosmos.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels